Secolul de aur al culturii românești

Secolele XVII-XVIII inseamna pentru Europa o epoca de treptata afirmare a tendintelor de modernizare si integrare culturala. Aceste procese se deruleaza insa cu o intensitate diferita, pe alocuri intirziata si intr-o diversitate nesfirsita in functie de conditiile concrete in fiecare zona etno-culturala. Si in spatial romanesc, pe fundalul unor imperative commune tranzitia de la medieval la modern si tendinta tot mai accenuata spre unitate culturala, conditiile istorice au impus adesea modalitati diferite in realizarea lor.

Afirmarea limbii romane in toate domeniile vietii culturale a fost una din premisele principalele de generalizare a fenomenului numit secolul de aur al culturii romane, cuprins intre 1643 (aparitia Cazaniei lui Varlaam) si 1743 (data la care se sfarseste expunerea evenimentelor in cronica lui Ion Neculce). Si anume datorita personalitatilor din acest timp, acest secol a cunoscut o evolutie si o afirmare a limbii si siteraturii romane nemaicunoscuta pana acum. Si toate acestea se datoreaza urmatoarelor personalita ? Mitropolitul Varlaam Nascut in anul. 1585, in partile Vrancei, decedat in aug. /dec. 1657, la manastirea Secu.

Probabil a invatat carte in schitul lui Zosin pe valea Secului, calugarit la Secu, sub numele Varlaam (probabil din botez era Vasile): egumen al manastirii si arhimandrit; in 1628 trimis intr-o misiune la Moscova. in 1632 ales mitropolit al Moldovei (hirotonit 23 Sept. 1632), pastorind ana in apr. 1653, cand s-a retras la Secu; In 1639 s-a numarat printre candidatii la scaunul de patriarh ecumenic. Preocupat indeosebi de probleme carturaresti: in 1640 a infiintat o tiparnita la Iasi, - impreuna cu mesteri tipografi - de Petru Movila al Kieului, in care a tiparit mai multe carti de invatatura in romaneste, tot in timpul vietii sale, in 1642 au avut loc lucrarile sinodului de la Iasi, la care a participat si mitropolitul Varlaam, prin 1644 - 1645 a convocat el insusi un sinod al tuturor ierarhilor din ara Romaneasca si Moldova. care a aprobat raspunsul importiva Catihismului calvinesc, scris de el; tot el a sustinut ctitoriile lui Vasile Lupu - printre care si biserica Sf. Trei lerarhi din Iasi (1639) - in care au fost asezate moastele Cuvioasei Paraschiva (1641). Un rol important la avut tipografia mitropolitului Varlaam, care este a patra din Tara Romaneasca, dupa cea de la manastirea Dealu, infiintata de Radu cel Mare (1495-1508), intre 1508-1512, unde a lucrat ca mester tipograf ieromonahul Macarie; de la Targoviste cea intemeiata de Radu Paisie (1535-1545), intre 1544-1558, condusa de Dimitrie Liubavici, in care s-a format ca tipograf diaconul Coresi; si cea a lui Matei Basarab (1632-1654), avand ca mester tipograf pe ieromonahul Meletie, care a functionat cu unele intruperi intre 1632-1652. Totodata, tipografia mitropolitului Varlaam este a doua tipografie din Bucuresti, dupa cea a ieromonahului Lavrentie, de la manastirea Plumbuita, dintre 1573-1582. Aceste tiparnite dadusera la ...