Românii În Izvoarele Medievale

Prima atestare a romanilor din N Dunarii dateaza din sec. VII, si o gasim intr-un tratat militar bizantin numit, Strategikon. Aceasta lucrare denumeste autohtonii din N Dunarii, datorita limbii pe care o vorbeau, cu termenul de, romani. In sec. X, imparatul Bizantin Constantin al VII-lea ii numeste la fel in lucrarea sa intitulata, Despre administrarea imperiului, dand explicatia ca acestia se mai numesc si romani pentru ca au venit din Roma si poarta acest nume pana in ziua de astazi.

In cartea geografului persan Gardizi intitulata, Podoaba istoriilor, ii aseaza pe romani intre Dunare si, un munte mare, care poate fi identificat cu Muntii Carpati.

Istoricul bizantin Ioan Kinnamos care strabate teritoriul romanesc din N Dunarii scrie in cronica sa despre populatia aflata aici ca: se zice ca sunt veniti de mult din Italia. Alte informatii istorice despre romanii de la N de Dunare se gasesc in, Cronica notarului anonim al regelui Bella al III-lea sau, Gesta Hungarorum ( Faptele Ungurilor). Aceasta cronica maghiara ne ofera cele mai concrete si bogate informatii medievale despre existenta romanilor in teritoriile locuite de acestia.

In perioada cuprinsa intre sec. XI-XIII maghiarii reusesc sa cucereasca Transilvania, organizand-o apoi dupa sistemul feudalismului apusean. Mai intai maghiarii cuceresc cetatile importante ale romanilor. Apoi infiinteaza comitate in teritoriile ocupate, aceste comitate fiind in numar de 7. Comitatele au fost unitati administrative specifice Regatului Maghiar; primul infiintat a fost comitatul de Bihor.

Pe plan politic maghiarii au incercat sa inlocuiasca voievodatul, care era o forma statala specifica romanilor, cu principatul; acest lucru a esuat, fiind demonstrat de documentele istorice datate in anul 1176. care il mentioneaza pe voievodul Leustachiu.

Din punct de vedere religios, regii maghiari au depus toate eforturile ca sa ii determine pe romanii din Transilvania sa treaca de la religia ortodoxa la cea catolica.

In acest sens regele maghiar Ludovic I elaboreaza, Diplomele regale din 1366, prin care introduce, sistemul religiei recepte, adica religie oficiala; prin urmare aveau drept de participare la viata politica numai cei de religie catolica.

Transilvania dupa cucerire a ramas la voievodat, fiind condusa de un voievod.

Voievodatul Transilvaniei era autonom (se conducea dupa propriile-i legi) in raport cu Regatul Maghiar, iar voievodul Transilvaniei era numit de regele maghiar, dar numai cu acordul nobilimii Transilvaniei. Voievodul avea functii administrative, militare si judiciare.

Ca sa poata schimba structura etnica a Transilvaniei, maghiarii i-au adus aici pe sasi (populatie de origine germana) si pe secui. Acestia erau si ei organizati tot in comitate, in schimb sasii aveau 2 districte: la Brasov si Bistrita. In Transilvania, institutia voievodatului s-a mentinut pana in sec. XVI. Pana in anul 1541, cand Transilvania este ...