Roma si statele elenistice

Extras din referat Cum descarc?

Dupa moartea regelui Antigonos Doson, din anul 221 i.Hr., la conducerea statului Macedoniei vine Filip al V-lea, care a avut o domnie de 42 de ani, din anul 221 i.Hr. si pana in anul 179 i.Hr. In anul 217 i.Hr., dupa un razboi de 3 ani impotriva etolienilor, denumit razboi al aliantelor , Macedonia avand ca aliata Liga aheeana, isi indreapta privirea spre vest, unde atunci cand afla despre distrugerea romanilor de catre Hannibal (luptele de langa lacul Trasimene), incheie pacea cu Etolia, pentru a incepe lupta impotriva Romei. Cauza care a determinat inceperea ostilitatilor dintre Roma si Macedonia, a fost interventia militara a romanilor in bazinul Adriaticii si in Ilyria, ce a dus la nelinistea macedonienilor, fapt pentru care, in anul 215 i.Hr., regele Filip al V-lea, incheie un tratat de alianta cu Hannibal .
Dupa incheierea aliantei cu Hannibal, Filip, incepe sa desfasoare actiuni militare in Ilyria, care in acel timp devenise deja o sfera romana de influienta si unde romanii aveau de acum o serie de puncte de sprijin . Romanii, ducand lupte grele impotriva Cartaginei, nu puteau trimite soldati in Peninsula Balcanica, care sa lupte cu macedonienii si din aceasta cauza, au incercat sa stabileasca contacte diplomatice cu grecii din Liga Etoliana, care puteau opune resistenta lui Filip. Ulterior, acestei ligi, i se vor alatura, un numar de orase-stat, cat si regatul Pergam. Dar pana la acest punct, Filip al V-lea, pusese stapanire pe o parte din Ilyria si ajunsese la Adriatica in momentul in care Hannibal ocupase Tarentul . 
Dupa incheierea acestui razboi indelungat si obositor, rezultatele nu sunt spectaculoase, in anul 205 i.Hr. incheindu-se Pacea de la Phoinike, care nu aduce modificari remarcabile in sistemul raporturilor de forte din bazinul Adriaticii, dar in schimb influienta Romei in Balcani creste. Dupa acest razboi, regele Filip al V-lea, vroia sa isi consolideze pozitiile in est, ceea ce duce la ostilitatile cu Pergamul si Rhodosul, acestea apeland la ajutorul Romei, fiind ingrijorate de politica expansionista dusa de Macedonia, care isi extinsese controlul asupra coastelor sudice ale Traciei si in Hellespont.
Roma, care a invins prin lupte grele Cartagina, principalul sau oponent in Mediterana Occidentala, acum avea posibilitatea de a se amesteca cat mai des in treburile grecesti. Prin urmare, senatul roman decide sa trimita o flota pe coasta Epirului, pentru a atrage atentia lui Filip al V-lea. Roma se v-a folosi din greu de pretextul apararii cetatilor grecesti, in prima jumatate a secolului al II-lea i.Hr, fara insa sa manifeste vreun interes real la sfarsitul acestei perioade, in acest sens, ci doar in scopul personal, acela de a-i slabi pe dusmanii din Orient si de a obtine posibilitatea de amestec permanent in treburile grecilor.
Aliata cu liga Etolica, Roma intreprinde campanii in zona Epirului si in Macedonia, cu succese initiale, dar de mica importanta . In Peninsula Balcanica, debarcheaza o numeroasa armata romana in frunte cu consulul T. Quinctius Flamininus, acesta obtinand aderarea Ligii aheene, Spartei si Beotiei la coalitia romano-greaca antimacedoniana. 
Tot acest consul, in anul 197 i.Hr. reuseste sa patrunda in Thessalia si, prin victoria de la Kynoskephalai (in greceste Capetele cainelui), Macedonia pierde toate posesiunile din Grecia, din Asia Mica, aceasta devenind vasala Romei, neputand sa aiba un numar mai mare de 5000 de osteni in armata, interzicandu-i-se de a mai folosi elefantii in lupta, platind pe deasupra si o despagubire de razboi in valoare de 1000 de talanti . In anul 196 i.Hr., Flamininus a declarat solemn la jocurile istmice ,,libertatea grecilor" de sub stapanirea macedoniana .


Fisiere in arhiva (1):

  • Roma si statele elenistice.docx

Imagini din acest proiect Cum descarc?

Bibliografie

-  Barzu, Ligia; Ursu Naniu, Rodica; Bohaltea Mihut, Florica, Istoria Romei Antice, Editura Fundatiei Romania de Maine, Bucuresti, 2004;
-  Cizek, Eugen, Istoria Romei, Editura Paidea, Bucuresti, 2002;
-  Cuziscin, V. I.; Potlog, V. Istoria Greciei Antice, Trad. A. Cretu, C. Drumov, T. Sandu, Chisinau, Editura Universitas, 1992.


Promoție: 1+1 gratis

După plată vei primi prin email un cod de download pentru a descărca gratis oricare alt referat de pe site.Vezi detalii.


Descarcă aceast referat cu doar 4 € (1+1 gratis)

Simplu și rapid în doar 2 pași: completezi adresa de email și plătești. După descărcarea primului referat vei primi prin email un alt cod pentru a descărca orice alt referat.

1. Numele, Prenumele si adresa de email:

Pe adresa de email specificata vei primi link-ul de descarcare, nr. comenzii si factura (la plata cu cardul). Daca nu gasesti email-ul, verifica si directoarele spam, junk sau toate mesajele.

2. Alege modalitatea de plata preferata:


* La pretul afisat se adauga 19% TVA, platibil in momentul achitarii abonamentului / incarcarii cartelei.

Hopa sus!