Inceputul secolului al XIX-lea s-a caracterizat printr-o miscare exceptionala pentru libertate sociala, restructurari interne si afirmare nationala. Generoasele idei ale revolutiei franceze, care sustineau dreptatea si egalitatea sociala, precum si dreptul la autodeterminare a popoarelor oprimate au cuprins intreaga Europa; imperiile absolutiste, lovite de forta geniului napoleonian pareau a fi aproape de prabusire, dar inlaturarea lui Napoleon Bonaparte a impus mentinerea vechilor structuri, insa in Peninsula Balcanica, vointa de libertate, unitate si afirmare nationala era din ce in ce mai greu de stavilit. La implinirea unui secol de domnii fanariote, societatea romaneasca era impiedicata in dezvoltarea sa fireasca, de existenta unor de institutii si a unei clase politice dominata de coruptie si dorinta de imbogatire rapida prin jefuirea resurselor Principatelor Dunarene, aceasta constituind o permanenta instabilitate. Mentinerea de catre Poarta a domniilor fanariote pastra un sistem de extorcare fara egal in intreaga noastra istorie; cumpararea domniilor costa sume enorme (exemplu elocvent cele 3 milioane de piastri date de Mihail Sutu); banii se obtineau prin venalitatea functiilor, orice slujba avand pretul sau (recordul a fost detinut de Ioan Caragea care a vindut 4762 titluri de boierie pentru care a obtinut 20 de milioane de piastri); impozitele indirecte (vamile si ocnele de exemplu) intrau in vistieria domnului. Vistieria (bugetul) statului se constituia dintr-un impozit personal achitat de catre toti barbatii tarii in varsta de peste 16 ani, dar repartizarea era total inechitabila, pentru ca mai mult de jumatate din populatia tarii (boierii, meamurile, clerul), era scutita de contributie. Prin intermediul unui aparat administrativ lipsit de scrupule, banii erau incasati de la contribuabili prin intermediul celor mai brutale metode. In aceste conditii, eforturile boierimii pamantene pentru inlaturarea domnilor fanarioti si intarirea institutiei domniei, reprezinta dorinta intregului popor pentru afirmare nationala, impotriva tendintelor dominatoare ale unei clase impuse din afara si straina intereselor romanilor. Lupta de eliberare a popoarelor din Balcani si succesul unei asemenea actiuni era conditionat de sprijinul unei puteri antiotomane, Rusia tarista. Elementul determinant al acestei actiuni a fost societatea greceasca secreta Eteria (Fratia sau Societatea prietenilor), infiintata la Odessa in anul 1814 si avand in fruntea sa pe Alexandru Ipsilanti, fiul fostului domnitor fanariot Constantin Ipsilanti.
Ne pare rau, pe moment serviciile de acces la documente sunt suspendate.
