Revoluția franceză - cauze și origine

CAUZE SI ORIGINI

Conditiile care au dus la declansarea Revolutiei franceze s-au cristalizat pe parcursul epocii moderne timpurii.Modernizarea economica a atras dupa sine cresterea bogatiilor si a ambitiei claselor mijlocii, fara un castig egal in plan politic sau din punct de vedere social.Burghezia era din ce in ce mai ostila fata de Vechiul Regim ceea ce a dus la tacul ei asupra monarhiei.

Catre sfarsitul secolului al XVIII-lea, curentele intelectuale aparute in secolului anterior au contribuit si ele la crearea unei stari de spirit revolutionare.In cursul epocii iluministe teoreticienii au formulat comentarii tot mai acide la adresa Vechiului Regim.in special impotriva monarhiei si aristocratiei.Problemele financiare ce a dus la perceperea impozitelor de monarhie, razboaiele regale si extinderea imperiului au facut din Franta un stat important in Europa ,reprezentand in acelasi timp o cauza directa a criyei ce a dus la caderea sistemului francez.

Structura societatii franceze ra neschimbata fata de cea a Evului Mediu ea fiind formata din:Starea Intai (clerul), Starea a doua (nobilimea) si marea majoritate 96% Starea a Treia Dupa moartea lui Ludovic al XIV-lea in 1715, puterea aristocratiei a crescut considerabil.La sfarsitul secolului al XVII-lea aristocratia acaparase toate functiile importante in ierarhia bisericeasca si din aparatul de stat, impiedecand accesul burgheziei , care luptase pentru aceasta pozitie.Nobilii nu erau multumiti cu pozitia lor ei dorind sa obtina controlul permanent asupra monarhiei.Burghezia era nemultumita de faptul ca gu-vernarea monarhica si structura traditionala a Staarilor impiedicau implinirea idealurilor economice si politice. Regele era reprezentat in teritoriu de intendenti de politie, justitie si finante in cele 34 de circumscriptii ale Frantei. Ei supervizau perceperea impozitelor, legea si ordinea si raspundeau de lucrarile publice, comunicatii, comert si industrieMonarhia franceza nu primea niciodata destui bani din impozite pentru a-si acoperi cheltuielile, asa incat, pe timp de razboi, cand cheltuielile statului cresteau foarte mult, recurgea la imprumuturi cu dobanzi uriase. In consecinta, plata dobanzilor la datorii a devenit in secolul al XVIII-lea o componenta tot mai mare din bugetul statului. Metoda de colectare a impozitelor directe prin sutele de slujbasi aducea adesea prejudicii deoare-ce foloseau banii in scop personal.

Statul si populatia trecea printr-o grava criza economica si financiara. Criza financiara a fost determinata si de faptul ca, in intervalul 1740 si 1783 Franta a fost implicata in trei razboaie: mai intai razbiul pentru succesiunea austriaca (1740-1748), apoi in razbiul de 7 ani (1756-1763) si, in sfarsit, razboiul american pentru independenta

.Tntativele de reforma ale sistemului financiar francez au esuat. Nu doar statul era in pragul falimentului ci si populatia. Anii premergatori izbucnirii revolutiei, sunt anii cu productii slabe ceea ce dusesera pe multi la ruina. In consecinta, din cauza datoriilor mari, statul mentinea un nivel ridicat de impozite si taxe. In 1788, mai mult de 80% din darile stranse au fost absorbite de plata datoriilor statului. Nobilimea si clerul fiind exceptate de plata impozitelor, numeroase cereri au denuntat marimea si injustetea acestor impozite.

REVOLUTIA MODERATA (1789-1793)

Convocarea Adunarii Starilor Generale

In fata cererilor nobilimii si a provinciilor, regele Ludovic XVI convoaca Adunarea Starilor Generale pentru mai 1789, lucru ce nu se mai intamplase din 1614 Perspectiva acestei Adunarii a reaprins conflictul de interese dintre nobilime si a treia stare (burghezia). Primele doua stari nu reprezentau la un loc decat 2% din populatie, iar burghezia detinea o parte tot mai importanta din bogatia tarii. Dupa modelul din 1614, fiecare stare ar fi trebuit sa fie reprezentata de un numar egal de deputati. A treia stare a cerut dubla reprezentare, obtinand un numar mai mare de reprezentanti decat celelalte doua.Ludovic a fost de acord cu dublarea numarului de reprezentati ai Starii a Treia(600) insa nu a acceptat solicitarea reformatorilor de a se vota individual , nu pe Stari , ceea ce le-ar fi permis delegatiilor Starii a Treia si sustinatorilor lor din randul aristocratiei sa preia controlul asupra Starilor Generale.Din Starea a Treia puteau vota doar cei ce plateau impozit iar aceasta influenta alegerea delegatilor prin intermediul unor grupuri de electori nu prin vot direct ceea ce a dus la obtinerea unui numar disproportionat de mare de reprezentanti in Starea a Treia din randul oameniilor de afaceri si avocati de la oras.De asemenea s-a hotarat si alcatuirea de catre alegatori a unor cahiers de doleances .liste de doleante care urmau a fi prezentate in fata adunarii in mai 1789.Listele demonstrau un consens unanim intre toate Starile , care doreau sa puna caapat cheltuielilor nesabuite ale statului si abuzului de putere.De asemenea se sublinia necesitatea unei constitutii care sa mentina autoritatea regala , oferindu-le in acelasi timp Starilor posibilitatea de a influenta legile .