Revoluția condusă de Tudor Vladimirescu din 1821

,,Fratilor locuitori ai Tarii Romanesti - glasuia Proclamatia de la Pades din 1821 a lui Tudor Vladimirescu - veri de ce neam veti fi, nici o pravila nu opreste pe om de a intampina raul cu rau. Dar pe balaurii care ne inghit de vii, capeteniile noastre, zic, atat cele bisericesti cat si cele politicesti, pana cand sa-i suferim a ne suge sangele din noi, pana cand sa le fim robi? ( ) Veniti dar, fratilor, cu totii, cu rau sa pierdem pe cei rai, ca sa ne fie noua bine ". La chemarea lui Tudor au raspuns cu entuziasm sute de tarani, mestesugari, targoveti si chiar mici boieri patrioti. Masele populare nu mai puteau suporta dominatia turco-fanariota si abuzurile boierimii, fiscalitatea excesiva, plata haraciului, a peschesului, a mucarerului, a dijmelor si clacii, a datoriilor. In fata multimii adunate la Pades, Tudor a proclamat la 23 ianuarie 1821 Adunarea norodului, care trebuia sa hotarasca in problemele importante ce framantau societatea romaneasca. Astfel, a inceput una din cele mai insemnate revolutii a romanilor dornici sa inlature pentru totdeauna dominatia straina si exploatarea feudala. Nucleul revolutiei il constituie pandurii olteni, care, desi se sacrificasera in lupta impotriva turcilor, in razboiul ruso-turc din 1806-1812, acum erau supusi la ,,numeroase dajdii" si in primejdie de a fi asimilati cu clacasii. Oastea stransa la Pades, inarmata cu pusti, pistoale, sabii, lanci, coase, ghioage, furci de fier, securi etc., s-a indreptat pe valea Motrului spre Strehaia si de aici, spre Tantareni. La ordinul lui Tudor, au fost ocupate manastirile Tismana, Strehaia si Motru, care au fost fortificate si transformate in puncte intarite de sprijin ale rasculatilor. Stiind ca poporul roman nu va putea singur sa-si castige libertatea nationala, Tudor a luat legatura cu patriotii sarbi, macedoneni, muntenegreni si greci, care, ca si romanii, doreau sa inlature dominatia otmana. In timpul stationarii la Tantareni, oastea lui Tudor a ajuns la peste 4000 de panduri si 500 de arnauti, cuprinzand trupe de infanterie, cavalerie, artilerie si elemente de asigurare materiala cu munitii si alimente. Detasamente speciale au ocupat in acest timp si manastirile Crasna, Polovraci, Horezu, Bistrita si Cozia, in care au ramas garnizoane armate pentru aparare. Programul revolutiei, initiat prin Proclamatia de la Pades, este definitivat prin Cererile norodului romanesc din februarie si Memorandumul catre divanul tarii, din martie 1821.

In acest program se prevedea ca dregatoriile tarii, atat in aparatul de stat cat si in cel bisericesc, sa nu se mai vanda, ci sa se obtina pe merit, sa fie reglementate darile la patru pe an si sa fie platite la trei luni; sa se desfiinteze taxele pentru a fi inlesnit comertul, sa se desfiinteze privilegiile boieresti si sa se reinfiinteze armata nationala. Evitand un razboi inchis cu Poarta, dar care nu putea fi exclus in viitor, Tudor solicita in prima urgenta ,,desfiintarea cu totul si pentru totdeauna a oranduirii domnilor greci in Tara Romaneasca" si instaurarea domniilor pamantene, precum si recunoasterea de catre Inalta Poarta a drepturilor pe care le-au avut in vechime Tarile Romane prin tratatele incheiate cu Mircea, Stefan si alti domni.

Vestile despre rascoala din Oltenia au ingrijorat ,,Comitetul de obladuire", format la moartea domnitorului Alexandru Sutu, si Divanul, si au bagat groaza in boieri. Tudor este calificat ,,talhar", ,,tradator", ,,facator de rele", ,,vrajmas al patriei". Unii au informat imediat Poarta pentru ca sa fie ,,sfaramat" cu ,,preaputernicul brat al imparatiei" acest ,,razvratitor". Alti boieri, auzind ca oastea revolutionara se indreapta spre Capitala, si-au facut bagajele si au plecat peste granita, in imperiul austriac, pentru a-si salva pielea.

In calea ostirii lui Tudor, in directia Craiovei, e trimis vornicul Nicolae Vacarescu, cu misiunea de a inabusi revolutia. Acestuia i s-au pus la dispozitie unitatile de arnauti de sub comanda lui Hagi Prodan, delibasa Mihail si bulucbasa Ieni. Raspunzand scrisorii lui Nicolae Vacarescu, prin care era acuzat ca ,,vrajmas al patriei", fiul de oltean din satul Vladimiri, districtul Gorj, care era atasat trup si suflet patriei sale, a dat o apreciere geniala patriei si asa-zisului patriotism boieresc

Liviu Lazar, Viorel Lupu:,,Istoria romanilor"

Hadrian Daicoviciu, Pompiliu Teodor, Ioan Cimpeanu:,,Istoria antica si medie a Romaniei"

Nicolae Bardeanu: ,,Pentru glia strabuna" (Din luptele romanilor)