Reforma lui Servius Tullius în Roma, organizarea de stat a Romei

Dupa fundarea orasului Roma s-a realizat o organizare in linii mari a functionarii cetatii prin crearea senatorilor-patres, capii de familie-si a unei adunarii a poporului.

O figura dominanta in formarea Romei, asa cum a schitat-o traditia si anume aceea a regelui Servius Tullius venit ca al saselea rege dupa Romulus, Titus Tatius, dupa Numa, Tullus Hostilius, dupa Ancus Martius si Traquinius cel Batran, el era fiul unei sclave din clasa regala. El a creat census, operatie care consta, o data la cinci ani, in alcatuirea listei de cetateni cu scopul de a atribui fiecaruia locul sau adecvat in cetate, dupa varsta si dupa averea sa si de asemenea dupa valoarea sa morala.

Reformele lui Servius Tullius au fost insotite de o extindere a orasului si, dupa spusele istoricilor vechi, de constructia unei incinte continue care a purtat numele de zidul servian.

Data exacta a reformei nu se cunoaste. Este posibil ca ea sa fi avut loc mai tarziu decat traditia. In orice caz, in epoca regilor criteriul de clasificare nu putea fii decat pamantul fiindca moneda romana mentionata de traditie, si anume asul apare abia in secolul al IV-lea i. e. n. Reforma lui Servius a fost o revolutie sociala caci odata cu ea s-a pus capat democratiei militare, legaturilor personale de sange, organizarii gentilice. Vechea aristocratie, intemeiata pe apartenenta la ginti, este inlocuita cu o aristocratie a averii, drepturile individului fiind de atunci in functie de averea lui si nu de rudenia de sange. La protestele plebeilor care ajunsesera la o situatie economica infloritoare dar nu aveau acces la la adunarea curiata, neavand ginti, Servius a creat o noua adunare numita comitia centuriata din care faceau parte atat patricienii cat si plebeii. Organizarea comitiei centuriata si mecanismul votarii favorizeaza paturile avute ale populatiei. Fiecare centurie dispunea de un vot, dar prima cetegorie sociala desi era cel mai putin numeroasa dispunea de un numar mare de voturi si astfel isi asigura lejer majoritatea in cadrul adunarii. El a poruncit ca numele tuturor romanilor sa fie inregistrat, iar averile lor sa fie pretuite pe temeiul unui juramant cerut de lege si pe care trebuia sa-l faca declarantii, jurand cum ca vor face pretuirea potrivit adevarului si cat se poate mai cinstit. Romanii trebuiau sa treaca in registre numele tatalui, sa-si arate varsta, sa-si declare sotia si copii, sa spuna in ce trib al Romei sau in care sat din regiune locuieste fiecare. Se hotara ca cel ale caror declaratii nu ar fi avut loc in conditiile cerute de legi sa fie pedepsit prin confiscarea bunurilor, biciuit si vandut ca sclav. Aceasta lege a dainuit la romani multa vreme. Si, facandu-se recensamantul tuturor, Tullius stranse respectivele inregistrari cu ajutorul carora isi dadu seama de numarul romanilor si de marimea averii lor. Astfel a intocmit el cea mai inteleapta dintre toate Constitutiile, aducatoare de foarte mari foloase pentru romani, precum faptele au ...