Introducerea 3-11 Capitolul I: Situatia internationala a Rusiei si rolul ei in sistemul de relatii internationale la hotarele sec. XVII-XVIII 13-16 Capitolul II: Inceputul si mersul operatiilor militare in prima perioada a Razboiului Nordic 17-40 2.1 Pregatirea diplomatica a Razboiului Nordic. 2.2 Cauzele Razboiului Nordic si pregatirele lui Petru I 2.3 Invazia suedeza in Rusia. Batalia de la Narva 2.4 Operatiile'militare in anii 1702-1707 2.5 Invazia lui Carol al XII in Rusia Capitolul III: Batalia de la Poltava -- cotitura radicala in mersul razboiului 41-55 3.1 Caracteristica generala a Rusiei si Suediei in ajunul bataliei 3.2 Apararea Poltavei 3.3 Batalia de la Poltava 3.4 Incheierea bataliei de la Poltava Capitolul IV: A doua perioada a Razboiului Nordic, dupa batalia de la Poltava 56-65 4.1 Batalia de linga Viborg 4.2 Victoria de linga Gangut 4.3 Sfirsitul Razboiului Nordic. Pacea de la Nistat din 1721 Capitolul V: Consecintele Razboiului Nordic si importanta sa istorica 66-67 Incheiere 68-70 Bibliografie 71-72
Introducere Primul sfert al secolului al XVIII-lea in Rusia a fost marcat de un sir de reforme, care au inaltat tara, au facut-o mai puternica atit din punct de vedere economic, cit si militar, politic, cultural, lucru recunoscut si de torile europene. Organizatorul si insufletitorul acestor reforme a fost tarul Petru I. Grandoarea, caracterul atotcuprinzator al acestor reforme au fost de asa natura ca ele si peste o suta, si o suta de ani ou devenit mu mumai istorice, ci au contimuat so fie o realitate, o viata vie, au intrat in viata de toate zilele a oamenilor. Timpul a demotstrat vitalitatea minunata a multor institiute create de petru I. Colegiile au existat pina in 1802, deci 80 ani; sistemul fiscal, introdus in 1724, a fost anulat doar dupa 163 de ani - in 1887. Ultima recurtare la oaste a avut loc in 1874 - cu aproape 170 de ani mai tirziu decit primul. Conducerea sinodala a bisericii ortodoxe ruse a ramas meschimbata aproape 200 de ani, din 1721 pina in 1918. Senatul, creat de Petru I in 1711 a fost lichidat doar in 1918. In istoria Rusiei este greu de gasit exzemple de asa longevitate a institutelor, create de vointa constienta a omului. Deaceea sete de inteles acea admiratie pe care o provoca si o provoaca marele reformator al Rusiei. Epoca lui Petru a adus nu numai relizari impresionante si stralucite vitorii militare, ea a contribuit la intensificarea constiintei nationale, victoriei inceputurilor laice asupra celor confesionale in cultura, includerii Rusiei in familia europeana a popoarelor. In acelasi timp reformele lui Petru I sunt si apoteoza etatismului, care practice nu lasa loc nici pina atazi pentru alte (nestatale) forme a existentei sociale. Vremea reformelor lui Petru - este vremea intemeerii statului totalitarist, propovaduirii si implementarii in constiinta maselor a cultului personalitatii conducatorului, "parintelui natiunii", "invatatorului poporului". Aceasta a fost si vremea lansarii lui perpetuum mobile a masitii birocratice ruse care lucreaza dupa legile sale inferne si straine societatii pina azi. Aceasta este si sistema atotcuprinzatoare de control, regimul de posapoarte, fiscalitatea, denuntarea fara de care n-a putut exista si statalitatea sovietica. Vremea lui Petru I e si acea stare de frica pentru societatea rusa contemporana, de indiferenta, intretinerea sociala, lipsa libertatii interioare si exterioare a persoanei. Victoriile pe cimpul de lupta se invecinau cu adevaratul cult al fortei militare, cu militarismul, cu militarizarea vietii civile, cu constiinta, cu impunerea cu ajutorul fortei grosolane a vointei sale altor popoare, cu injgebarea unui imperiu colossal, cu oformarea sfere otipurilor de gindire imperiala, care sau pastrat in gindire si pina azi. Actualitatea temei, motivarea alegerii ei Mai bine de trei sute de ani in urma, in august 1700 s-a inceput razboiul Nordic care a durat 21 de ani. El a fost unul din conflictele cele mai mari din primul sfert al secolului de XVIII-lea, aparut in urma cotradictiilor de ordin economic si politic dintre tarile de linga Marea Baltica. Tenditele expansioniste ale Suediei, care urmareau scopul de a trnsforma acesta mare intr-un "lac suedez" au provocat impotrivirea brusca din partea Danemarcei, Saxoniei si Russiei, care s-au unit in Alianta Nordica care a inceput lupta impotriva Suediei. Acest razboi a imtrat in istoria relatiilor internationale sub denujmirea de Marele razboi Nordic. El a jucat un mare rol in soarta instorica a popoarelor Rusiei, Suediei si a unui sir de tari a Europei Occidentale, fapt care in mare masura a determinat dezvoltarea lor de mai departe. Au trecut deja trei secole, insa evenimentele furtunoase militare cit si cele diplomatice de la inceputul secolului al XVIII-lea continua si azi sa atraga atentia fata de ele atit in Rusia cit si in alte tari. Iteresul fata de aceasta tema este determinat de acea mare importanta istorica a rezultatelor dezvotarii Rusiei sub aspect de politica exterinasi in primul rind, Victoria ei in razboiul Nordic.
După plată vei primi prin email un cod de download pentru a descărca gratis oricare alt referat de pe site (vezi detalii).