Razboiul de Iom Kipur - Kuweit

Cuprins referat Cum descarc?

INTRODUCERE. .3-4
CAPITOLUL I.CAUZE .5-7
CAPITOLUL II. DESFASURAREA RAZBOIULUI.8-11
CAPITOLUL III. CONSECINTE.12-13
CONCLUZII .14
BIBLIOGRAFIE .15


Extras din referat Cum descarc?

Introducere
Diferendele tribale si dinastice, care s-au perpetuat de-a lungul secolelor, au marcat puternic Orientul Mijlociu. Animozitatile istorice si culturale si conflictele pentru controlul resurselor naturale, in conditiile mentinerii granitelor trasate de puterile coloniale dupa primul razboi mondial, au accentuat tensiunile existente. Nici chiar miscarile pro-arabe nu au reusit, dupa 1950, sa invinga obstacolele ce stau in calea formarii unui mare stat unic arab. Rand pe rand, Egiptul, Siria si Irakul au fost percepute ca o amenintare majora la adresa tarilor din intreaga zona, ca urmare a orientarii politice adoptate de liderii celor trei state. Mai mult decat atat, majoritatea conducatorilor arabi au sprijinit Forta multinationala condusa de Statele Unite impotriva regimului de la Bagdad, pentru infrangerea armatei irakiene si eliberarea Kuweitului in 1991.
Liderii statelor din Orientul Mijlociu nu au privit niciodata cu ochi buni amestecul SUA si cel al Uniunii Sovietice in regiune, insa au cautat sa utilizeze disputa dintre cele doua superputeri pentru a-si intari propriile pozitii. Pe acest fond, atat diplomatii americani, cat si cei sovietici au fost nevoiti sa ia adevarate lectii de ,,dans cu lupii" inainte de contactele lor cu imprevizibilii conducatori ai tarilor din zona. Si, spre deosebire de reprezentantii Departamentului de Stat, emisarii Kremlinului au avut o problema in plus de rezolvat: ateismul Moscovei era in divergenta flagranta cu puternicul sentiment religios al popoarelor din Orientul Mijlociu. Poate ca si din aceasta cauza, liderii Arabiei Saudite, spre exemplu, s-au situat in tabara antisovietica; ei au respins intotdeauna, in numele credintei lor si a invataturii lui Mahomed, orice orientare politica ce ar fi putut semana cu comunismul. Atat miscarile nationaliste, cat si cele revolutionare au fost si sunt considerate extrem de periculoase de catre conducatorii sauditi.[5,p.1] 
Primul razboi din Golf, cel iraniano-irakian, a fost declansat in anul 1980 ca urmare a neintelegerilor existente la nivel politic. Intre fundamentalistii iranieni siiti - care au ajuns la putere in 1979 si l-au alungat pe sahul Reza Pahlavi - si liderul sunnit ce se afla la conducere in Irak, situatia s-a tensionat rapid, ca rezultat al opiniilor diferite pe care le aveau ayatolahul Khomeiny, respectiv Saddam Hussein in privinta modului cum trebuiau conduse statele musulmane. Iar existenta unei minoritati siite in sudul Irakului nu a facut decat sa amplifice temerile conducatorului irakian in legatura cu o posibila inlaturare a sa de catre regimul de la Teheran. In consecinta, Saddam Hussein a declansat o serie de represalii impotriva populatiei siite din Irak, fapt ce a starnit un val de proteste in capitala Iranului. A urmat o escaladare a tensiunii dintre cele doua state, iar disputa teritoriala a reprezentat doar un ingredient in amalgamul de ratiuni politice care au condus la un razboi pustiitor si inutil. Dupa opt ani de suferinte impuse celor doua popoare, fara sa se inregistreze victoria militara decisiva, intre cele doua parti s-a incheiat un armistitiu (august 1988). Cu acel prilej, regimul de la Bagdad renunta la pretentia sa ca Irakul sa aiba o suveranitate deplina asupra fluviului Shatt-el-Arab. Practic, s-a revenit la sistemul antebelic de folosire in comun a estuarului acelui curs de apa, care constituie in acelasi timp si o granita naturala intre cele doua state.
Care au fost motivele ce au determinat interventia Statelor Unite in Golful Persic? 
In primul rand, este vorba de interesul economic al administratiei americane fata de zona respectiva. Accesul Statelor Unite si al aliatilor sai la sursele de petrol din Orientul Mijlociu era serios amenintat de agresiunea irakiana. Pe de alta parte, interesul constant manifestat de administratiile americane pentru soarta Israelului nu poate fi neglijat in abordarea problemelor politice din regiune. Armonizarea politicii externe promovate de Casa Alba cu cea a aliatilor sai traditionali din zona - Israelul si Arabia Saudita -, aflati intr-un conflict politic, religios si economic de multa vreme, a constituit o provocare pentru diplomatia americana. Aceasta a reusit realizarea unei apropieri politice necesare pentru formarea unei coalitii antiirakiene puternice. [5,p.3]
Obligatiile Statelor Unite asumate fata de statele Aliantei Nord-Atlantice si Japonia au constituit, de asemenea, puncte importante pe care diplomatia americana a fost nevoita sa le abordeze, in efortul de a constitui un front comun impotriva Irakului. Desi atat statele europene occidentale, cat si Japonia erau interesate sa-si apere pozitiile lor economice din zona, administratia americana nu a fortat nota pentru a le impune acestora sa participe direct la interventia militara din Golf impotriva Irakului. Aceasta pozitie a starnit reactii diverse in Congresul american, mergandu-se de la sustinerea pozitiei adoptate de Casa Alba pana la criticarea vehementa a acesteia de catre cei care considerau ca nu trebuie aparate interesele Japoniei si Europei Occidentale in zona Golfului cu ajutorul trupelor americane. Criticii administratiei Bush considerau ca aliatii occidentali trebuie sa se implice direct in apararea propriilor interese, afectate de invazia irakiana. Au fost inregistrate numeroase declaratii dure ale congresmenilor americani, fapt ce a dus la o tensionare a relatiilor dintre Casa Alba si europeni, precum si la crearea in cadrul natiunii americane a unui curent de opinie nefavorabil statelor vest-europene si Japoniei. Raspunsurile partenerilor Statelor Unite nu au intarziat sa apara, intr-o forma mai mult sau mai putin voalata.


Fisiere in arhiva (1):

  • Razboiul de Iom Kipur - Kuweit.docx

Imagini din acest proiect Cum descarc?

Bibliografie

1. Benett , G., Presedintii americani:1945-2004,Lider, 2004 [p.773-803]
2. Yetiv,Steve, "The Outcomes of Operations Desert Shield and Desert Storm: Some Antecedent Causes", Political Science Quarterly, Vol. 107, No. 2, Summer 1992, [p. 193-198]
3. Apud. Janice Gross Stein, Intimidation and Compulsion in Gulf, 1990-1991, in "International Security",Center for Science and International Affairs - Harvard University, vol.17, nr. 2, p.147.
4. Peter Calvocoressi, Politica Mondiala dupa 1945,Bucurest, Editura: ALLFA,2000 [p. 421-426. ]
Surse Electronice:
5. Opris P.,Orientul Mijlociu dupa cele 2 razboaie din Golful Persic,in:http://www.stindard.ro/historicum/2002-golf.pdf[acessat 24.09.2013].


Promoție: 1+1 gratis

După plată vei primi prin email un cod de download pentru a descărca gratis oricare alt referat de pe site.Vezi detalii.


Descarcă aceast referat cu doar 4 € (1+1 gratis)

Simplu și rapid în doar 2 pași: completezi adresa de email și plătești. După descărcarea primului referat vei primi prin email un alt cod pentru a descărca orice alt referat.

1. Numele, Prenumele si adresa de email:

Pe adresa de email specificata vei primi link-ul de descarcare, nr. comenzii si factura (la plata cu cardul). Daca nu gasesti email-ul, verifica si directoarele spam, junk sau toate mesajele.

2. Alege modalitatea de plata preferata:

* Prin apăsarea pe butonul “Descarcă acum” declar că am citit, înțeles și agreat termenii și condițiile.
* Prețul este fără TVA.


Hopa sus!