Războiul de 30 de ani

Efectele economice şi sociale ale secolului XVII-lea, au generat multe controverse între istorici legate de războiul de treizeci de ani care s-a desfăşurat între (1618-1648). Unii au susţinut ideea că a provocat un adevărat dezastru, alţii au spus că s-a exagerat şi că lucrurile nu au stat chiar aşa de rău. În ultima vreme s-a ajuns la consens în această privinţă, recunoscându-se că în anumite zone s-au produs distrugeri mari, dar în alte, nu .

La fel de controversat este şi originea religioasă a războiului. A fost acesta ultimul război religios, aşa cum susţin anumte teorii? A existat cu adevărat un Război de treizeci de ani? Poate că e ciudat să încep acest referat cu această întrebare, dar o vreme a dominat îndoiala între istorici. Dintre istoricii care au ilustrat această tendinţă se remarcă Saul Steinberg , T. K. Rabb şi Henry Kamen .

Ideea de război unic poate fi atacat din două direcţii. Pe de o parte, se poate spune că războiul de treizeci de ani a fost alcătuit dintr-o serie de conflicte distincte, separate, cu mici legături între ele, fără coerenţă, iar pe de altă parte, poate fi văzută doar ca o parte a unei lupte mai ample, de mai lungă durată, desfăşurată pe tot cuprinsul european. Aceste două teorii pot fi unificate prin identificarea unor episoade care au aparţinut conflictului amplu, altele rămânând însă separate şi diferit.

În acest fel, perioada sa timpurie, Războiul din Boemia (1618-1623) , ar putea fi considerat o revoltă desfăşurată în teritoriile ereditare habsburgilor. Perioada daneză şi suedeză (1625-1635) ar fi o parte a luptei pentru dominaţia în Baltica, iar ultima etapă, este perioada franceză (1635-1648) , poate fi interpretată ca o secvenţă a luptei pentru hegemonia în Europa (care nu s-a încheiat decât în 1659).

Chiar istoricii care au folosit pentru cercetările lor titulatura de "Războiul de Treizeci de ani" au oferit de multe ori prespective diferite asupra aceloraşi evenimente. Dacă istoricul C.V. Wedgwood (1938) a susţinut că războiul era în esenţă un conflict al Germaniei, francezul Georges Pagés (1939) a fost preocupat de importanţa rolului Franţei (care a şi avut un rol important). Cehul J.V. Polisensky (1971) pe de altă parte, a considerat că Boemia a jucat rolul cel mai important în întreaga desfăşurare conflictului, ceea ce este un punct de vedere mai dificil de susţinut. Saul Steinberg (1966) susţinea că problema majoră a fost rivalităţi dintre Franţa şi Spania, care, după el, a început în 1609 şi a durat până în 1659 . Mai recent, în 1992, Nicola Sutherand a argumentat că războiul era parte a unui conflict franco-spaniol ale cărui origini datau de prin 1490 şi care nu s-a încheiat decât în 1743.

Adevărul este că tocmai datorită complexităţii sale războiul este dificil de abordat. Deseori, este dificil de identificat o temă comună pentru toţi, sau, dacă ea a existat, atunci ea nu caracterizează toată perioada. Războiul poate fi privit din multe unghiuri care sunt de multe ori fără legătură, ori sunt combinate între ele .

Denumirea de "Război de Treizeci de ani" are însă şi un scop practic, ceea ce înseamnă că este o etichetă care pare a reflecta evenimente pe care le descrie.

Aceştia au văzut războiul ca pe un conflict neîntrerupt, cu o desfăşurare de 30 de ani, chiar dacă ei vorbesc de un război de cincisprezece ani în 1633, de un război de douăzeci de ani, în 1638. În mai 1648, chiar înăinte ca luptele să înceteze, unul dintre delegaţii de la tratativele de pace a numit conflictul care le-a devastat ţara, şi s-a consemnat acest lucru, ,,războiul de treizeci de ani". La puţină vreme după ce războiul s-a încheiat, semnându-se Pacea din Westfalia , în octombrie 1648 un pamflet intitulat ,,O scurtă cronică a războiului de treizeci de ani" le oferă cititorilor germani informaţii despre multe evenimente petrecute cu ocazia acestor lupte. În februarie 1649, săptămânalul englez The Moderate Intelligencer a început să publice o serie de articole cu titlul ,,Un rezumat al recentului Război de Treizeci de ani din Germania", prezentare care începe cu perioada cehă, 1618-1623, urmată de cea olandeză şi daneză, şi aşa mai departe . Acestea erau păreri exprimate dintr-o prespectivă protestantă , pentru că observatorii catolici vedeau lucrurile puţin diferite, fiindcă pentru aceştea din urmă tema comună o reprezinta opoziţia faţă de împăraţii Ferdinand al II-lea şi Ferdinand al III-lea . Multe dintre denumirile evenimentelor istorice, contrareforma , revolta Ţărilor de Jos , Epoca Absolutismului , sunt creacţii ale istoricilor, iar contemporanii nu le-ar fi numit ca atare. Războiul a avut o coerenţă geografică, luptele ducadu-se pe teritoriul Sfântului Imperiu Romano-German .

A fost un război german după cum spune un contemporan, dar a avut şi coerenţă politică deoarece luptele s-au purtat pentru a impune puterea politică habsburgica a Casei de Austria în cadrul Imperiului Romano-German . Este tentat să spunem ca războiul a avut şi o coerenţă religioasă, catolici contra protestanţi , la începuturile sale, războiul a avut şi acest caracter până prin ani 1620, deşi mulţi dintre contemporani vorbesc despre acest caracter până la sfârşitul războiului. Conflictul religios ieşind la suprafaţă abia la sfârşitul războiului, cu ocazia tratativelor de pace.