Extras din referat

Evolutia Moldovei pe parcursul secolelor XIV-XVI a fost puternic influentata de Ungaria, stat care a incercat tot timpul sa-si extinda dominatia atat la sud de Carpati, cat si la est de Carpati, si de Polonia, care a devenit o mare putere in zona rasariteana a Europei.

Primele contacte ale Moldovei cu Ungaria apar in timpul domniei lui Dragos, care a desclalecat din Maramures. In anul 1350, coroana Maghiara intemeiaza la est de Carpati o marca de granita – Moldova Mica – sub conducerea lui Dragos. Aceasta marca avea capitala la Baia. Acest stat nu era insa organizat pe deplin.

Spre mijlocul secolului al XIV-lea, Bogdan se opune incercarilor de organizare a comitatului de catre regalitatea maghiara si inlaturarii voievodatului maramuresan autohton romanesc. Documentele regale il pomenesc cu calificativul de <<necredinciosul nostru>>, semn al rezistentei romanesti fata de politica maghiara de anulare a vechilor libertati. Ascensiunea Dragosestilor si atribuirea marcii moldovene acestora impiedicau libertatea de miscare si comunicare cu teritoriile din afara Carpatilor, mai ferite de imixtiunile politicii regatului ungar. In aceste conditii, are loc o rascoala impotriva Dragosestilor, in 1359. La ea particicpa si Bogdan, voievodul Maramuresului, care pleaca spre Moldova, incercand s-o scoata de sub controlul coroanei maghiare. Bogdan ii inlatura pe urmasii lui Dragos, Sas si Balc, cu ajutorul boierimii locale, iar apoi intemeiaza o noua stapanire.

Regalitatea maghiara, ca si in cazul Tarii Romanesti, aspirand la dominatia Moldovei, reactioneaza prin campanii militare, fara ca ele sa fie incununate de succes. Moldova este recunoscuta de coroana maghiara, intre anii 1374-1375. In vremea lui Petru I Musat (1375-1391), urmasul lui Latcu, statul moldovean isi consolideaza pozitia politica in raport cu Ungaria si cu Polonia. Acesta ii acorda in 1388 un imprumut pe trei ani de 3000 de franci francesti regelui polon, Polonia punand drept gaj Pocutia si Haliciul. Tot in timpul lui Petru I Musat se infiinteaza Mitropolia (1386/1387), institutie care va contribui la intaririea puterii centrale. Intemeierea Mitropoliei a insemnat si recunoasterea de catre Polonia a autonomiei politice si bisericesti.

Inscaunarea lui Alexandru cel Bun (1400-1432) a coincis cu un momente de incordare a relatiilor dintre regele Poloniei si Ungariei, intre care exista , pentru dominatia rasaritului Europei si gurilor Dunarii, o rivalitate mai veche. Aflandu-se intre doua puteri rivale, Polonia si Ungaria, Alexandru cel Bun a inteles ca trebuie sa se apropie de Polonia, din mai multe motive: exista o traditite a bunelor relatii din timpul predecesorilor sai, Petru I si Roman I; prin Moldova treceau drumurile comerciale de la Liov si Cracovia spre porturile dunarene si maritime, comertul de tranzit aducand insemnate venituri vamale Moldovei.