Primul război mondial

PRIMUL RAZBOI MONDIAL.CONSECINTE

Marile consecinte provocate de primul razboi mondial precum si cheltuielile facute de statul roman pentru participarea la aceasta,au condus la un important dezechilibru al organismului economic national. ‘Pierderile nationale,apreciate de oficialitatile romanesti la 72 de miliarde de lei sunt recunoscute in mod oficial prin tratatele de pace incheiate ls sfarsitul razboiului in suma de doar 31 miliarde de lei aur’ Era epuizat intregul stoc de cereale, astfel incat nu se putea asigura nici hrana pentru populatie si nici insamantarile pentru recolta viitoare.’Potrivit statisticilor vremii,la 1.februarie.1919 Romania dispunea doar de 1.600 de vagoane de grau,in timp ce pentru asigurarea minimului de hrana pana la urmatoarea recolta erau necesare 14.000 vagone de grau,iar pentru insamantari 2.000 de vagoane.Urmare a acestei situatii,in 1919 se importa 220 mii tone cereale precum si alte produse alimentare necesare pentru acopereirea consumului intern.’

In acelasi timp,in primii ani de dupa incheierea razboiului suprafetele cultivate au inregistrat o diminuare insemnata.Astfel in anii 1919-1920 suprafetele cultivate reprezinta doar circa 75%din cele cultivate anterior razboiului.

Diminuarea suprafetelor cultivate s-a datorat : -urmarile razboiului(scoaterea din circuitul agricol a mai multor suprafete de teren); -diminuarea fortei de munca; -infaptuirea reformei agrare(nesiguranta in randurile producatorilor);

INDUSTRIA: Iintreprinderile industriale mari dispuneau de o forta motrice de 343.550C.Pun personal de 154.391 si aveau o productie de 11.465 milioane lei.

Din cele 2.610 intreprinederi ale industriei mari: -977 apartineau industriei alimentare(37,4%); -490 apartineau industriei de prelucrare(18,8); -305 apartineau industriei de prelucrare a metalelor(11,7%); -189 apartineau industriei de constructi(7,2%); -si restul altor ramuri respectiv industriei chimice,textile,hartie,pielarie. Procesul refacerii industriei materiale se desfasoara lent,inegal de la o ramura la alta si este apreciat in literatura de specialitate ca incheiat la cumpana anilor 19231924.O dezvoltare importanta o cunoaste industria materialelor de constructii.

‘Pentru anul 1924 considerat de unii autorii ca ultimul an de avant economic.’

SOCIETATEA ROMANEASCA IN PERIOADA INTERBELICA

În perioada interbelica - 1918-1939 - România a traversat mai multe etape:

a) 1919 1922 - etapa caracterizata prin resimtirea distrugerilor provocate de Primul Razboi Mondial; b) 1922-1928 - perioada dezvoltarii relative, când România îsi reface potentialul economic, productia industriala si agrara creste treptat si se încheie procesul de unificare în plan politic si economic; c) 1929-1933 - marea criza economica caracterizata prin inflatie, somaj, pauperizare;

d)1934-1939 - perioada relansarii economice a României datorita politicii protectioniste si a interventiei statului în economie. In perioada intebelica minoritatilor li s-au asigurat drepturi egale cu ale populatiei majoritare, drepturi consfiintite prin decretele:Legea din 1918-1919, prin Constitutia din 1923, Legea Invatamantului 1924 si 1928 si prin Legea Electorala 1926. Pentru integrarea si solutionarea problemei minoritatilor nationale, imediat dupa Primul Razboi Mondial în România s-a infiintat un subsecretariat de stat pentru minoritati. De asemenea, România a acceptat tratatul minoritatilor incheiat la Paris în timpul Conferintei de Pace.În solutionarea problemelor minoritatilor, guvernele Romaniei din perioada interbelica a avut drept model principiile consemnate în acest domeniu de Rezolutia Unirii de la Alba-Iulia, 1918. Minoritatilor li s-a permis o reprezentare parlamentara si dreptul de a-si constitui partide proprii, ca de exemplu : Partidul Maghiar - 1922, Partidul German - 1929, Partidul Evreiesc - 1931.În perioada interbelica nu se produc modificari esentiale în structura populatiei Romaniei.Taranimea ramane principala clasa sociala (ocupa cam 80% din populatia tarii). În cadrul ei se produce o crestere a categoriei de mijloc, rezultat al reformei agrare din 1921, prin care 1,4 milioane de familii de tarani au fost improprietarite.În urma acestei reforme, prin care au fost expropriate 6 milioane ha pamant, marii proprietari funciari primesc o grea lovitura în plan economic, care determina disparitia acestei clase.Se consolideaza burghezia, rezultat al dezvoltatii industriale. Predomina burghezia mica, mijlocie, cea comerciala, iar dupa 1934 apare burghezia financiara si industriala.