Pactul Ribbentrop Molotov

Este un miracol diplomatic; Este o victorie suta la suta! Si, desi n-am facut asta niciodata o sa beau o sticla de sampanie; El crede ca ma inselat, dar in realitate eu l-am inselat. Aceste aprecieri se refera la pactul de neagresiune dintre URSS si Germania din 23 august 1939. Prima apartine ambasadorului german la Moscova- contele Frederic Werner von der Schulenburg-, a doua lui Hitler iar ultima lui Stalin. Declaratiile lui Hitler si Stalin ne arata ca amandoi sunt convisi ca si-au realizat scopul. Relatiile dintre cele doua state au debutat de pe vremea lui Frederic al II-lea si a tarinei Ecaterina a II-a. Cea mai importanmta consecinta a alintei celor doua puteri a fost impartirea Poloniei 1772, 1793, 1795- la care s-a asociat si Austria (la prima si ultima). Relatiile dintre cele doua state se vor distanta de-a lungul urmatoarei perioade ajungand in timpul primului razboi mondial in tabere diferite-Germania facand parte din Tripla Alianta iar Rusia din Tripla Antanta.

Cel care a restabilit relatiile dintre cele doua state a fost Lenin care pentru a reveni in tara a strabatut Germania intr-un vagon sigilat cu aprobarea autoritatilor germane. Germanii nu s-au inselat deoarece Lenin ajuns la putere a semnat la 7 noembrie 1917 Decretul asupra pacii, care a deschis negocierile cu Puterile Centrale si aliatii acestora, negocieri care se vor incheia cu pacea de Brest-Litovsk din 3 martie 1918. Prin sistemul de la Versailles amandoua statele au fost considerate proscrise, Germania fiind considerata responsabila pentru izbucnirea razboiului iar Rusia Sovietica din cauza noului regim instaurat care era inconjurata de un cordon sanitar pentru a impiedica contaminarea cu bacilul comunist. Cele doua tari erau apropiate si de restaurarea Poloniei.

Rusia nu semnase tratatul de la Versailles deci nu trebuioa sa ii accepte clauzele. Germania-a carui efectiv militar a fost redus la unul simbolic-vroia sa isi dezvolte economia militara pe teritoriul Rusiei Sovietice. La 16 aprilie 1922 s-a semnat la Rapallo tratatul sovieto-german prin care cele doua parti renuntau la despagubirile de razboi, isi acordau reciproc clauza natiunii celei mai favorizate si restabileau relatiile diplomatice si consulare; Germania renunta la orice pretentie pentru bunurile nationalizate, in urma revolutiei. Tratatul de la Rapallo a fost urmat, in august, de un acord prin care era fixat cadrul colaborarii militare dintre cele doua state. Germania putea utiliza bazele militare sovietice iar rezultatele cercetarilor urma sa fie valorificat in comun.

La 24 aprilie s-a semnat un nou tratat intre Gustav Stresseman si N. N. Krestinski. Partile se obligau sa ramane neutre in cazul unui atac impotiva uneia dintre ele si sa nu participe la un boicot economic indreptat impotriva uneia dintre ele. Germania-prospat intrata in Societatea Natiunilor - se obiliga sa se opuna impotriva unei decizii luata de forumul genovez impotriva URSS.

In 1928 Stalin a ...