Pactul Kellog-Briand sau Pactul de la Paris este o intelegere internationala in urma careia statele semnatare promit sa nu foloseasca razboiul drept o rezolvare "disputes or conflicts of whatever nature or of whatever origin they may be, which may arise among them" . Nu au existat mecanisme de contrangere a partilor, nerespectarea lui ducand la excluderea semnatarului "should be denied of the benefits furnished by [the] treaty" . Astfel, pe 27 august 1928, Statele Unite ale Americi, Germania, Australia, Belgia, Canada, Cehoslovacia, India, Italia, Japonia, Noua Zeelanda, Polonia, Africa de Sud, Marea Britanie, Statul Liber Irlandez si Franta semneaza tratatul, USA si Franta fiind statele ce au initiat pactul ce poarta numele ministrului de externe din acea perioada, Aristide Briand, si al secretarului de stat al Statelor Unite, Frank B. Kellog. Aristide Briand, putem spune, ca a fost o personalitate importanta in Franta, cat si in Europa, fiind un militand al unitatii Europei, un initiator al Uniunii Europene . Carierea si-a indreptata-o la inceput spre stanga, fiind prim-ministru de mai multe ori in perioada 1909-1925. A primit in 1926 Premiul Nobel pentru Pace pentru Tratatul de la Locarno . Pe de alta parte, Frank B. Kellog a fost un politician si om de stat american ce in perioada 1925-1929 a ocupat functia de Secretar de Stat al Statelor Unite al Americii. A fost decorat de irlandezi cu ordinul Freedom Of the City in 1928 si a devenit membru al Legiunii de Onoare in 1929. In urma implinirii 10 ani de la intrarea Americii in razboi, ministrul de externe francez ,,Animat de dorinta de a nu se spune ca nu statea cu mainile in san" , Aristide Briand, vine la Washington cu o propunere pentru un tratat ce avea la baza promovarea pacii si renuntarea la folosirea razboiul ca o cheie de rezolvare a problemelor internationale. Secretarul de stat Frank B Kellog vizualizeaza acest proiect de tratat ,,efectiv nu a stiut ce reactie sa adopte in fata unui document prin care se renunta la ceva de care nu se temea nimeni si se oferea ceva subinteles de toata lumea" . Cel mai probabil, Kellog a aprobat la inceputul anului 1928 acest tratat pentru ca stia ca nu presupune nicio constrangere si ca putea oricand sa gaseasca o portita de scapare. Secretarul de stat a venit chiar cu o propunere si mai indrazneata, dorind ca tratatul sa devina unul international pentru ca un tratat bilateral intre francezi si americani se putea foarte usor transforma intr-o alianta prin care America devenea obligata de a o respecta. Drept raspuns Franta vine si ea cu anumite completari asupra pactului precum excluderea razboiului defensiv sau cel de autoaparare, dar aceste fapte nu trebuie sa afecteze statutul de membru al Ligii Natiunilor sau acordurile de la Locarno. Franta a fost de acord cu propunerea Statelor Unite avand in vedre si circumstantele in care se afla ,,Briand a inteles ca, daca Franta nu urmarea reconcilierea, aceasta tot avea sa fie realizata pana la urma prin presiunile anglo-saxone si prin forta crescanda a Germaniei" .
1. Quigley, Carroll, Tragedy And Hope, editura Macmillan, New York,1966, 2. Kissinger, Henry, Diplomatia, Editura All, Bucuresti, 2008 3. Stefanescu, Marian, Ideea si Integrarea Europeana, Proiectul pentru Invatamantul Rural, 2007 4. Kellog-Briand Pact 1989, Yale University 5. https://ro.wikipedia.org/wiki/Pactul_Kellogg-Briand 6. https://en.wikipedia.org/wiki/Kellogg- Briand_Pact#cite_note-Quigley1966-7 7. https://www.historia.ro/sectiune/general/articol/pactul-kellogg-briand-de-la-idealism-politic-la-realitate
După plată vei primi prin email un cod de download pentru a descărca gratis oricare alt referat de pe site (vezi detalii).
