Organizarea Politică A Țărilor Român

Institutiile politice, in deceniile care au urmau dupa constituirea statelor romanesti independente au fost create si desavarsite institutiile statale interne: structurile politice, administrative, juridice si religioase proprii. Ele reglementau relatiile sociale, contribuiau la dezvoltarea vietii economice, politice si spirituale, caracteristice societatii medievale. La baza procesului de constituire a institutiilor poli tice romanesti se afla o sinteza originala a traditiilor organizarii obstei agrare autohtone conform obiceiului pamantului si a influentelor bizantine, sud-slave, central- si vest-europene, care in consecinta s-au cristalizat intr-o creatie politica autentica romaneasca.

Forma de organizare statala a romanilor in epoca medievala a fost voievodatul cu institutiile sale politice: domnul (sau voievodul), Sfatul domnesc, Adunarile tarii si Adunarile generale (Congregatiile - in Transilvania). Domnia. Institutia centrala - domnia - era reprezentata in Moldova si Tara Romaneasca de domn (dominus), care se intitula si voievod sau mare voievod. Ultimul titlu sublinia calitatea lui de conducator militar. Domnul reprezenta autoritatea absoluta suprema din tara si era ales pe viata, pe baza principiului electiv-eriditar de catre boieri si clerul inalt, din reprezentanti ai familiei domnitoare (fii legitimi sau nelegitimi ai domnitorului, alte rude pe linie barbateasca): in Moldova - din familia Bogdanestilor (Musatinilor), iar in Tara Romaneasca - a Basarabilor.

in calitate de stapanitor al pamanturilor si al locuitorilor unui stat independent si suveran domnul indeplinea urmatoarele functii: - aproba orice schimbare de proprietate funciara prin emiterea de carti dom nesti (hrisoave) de catre cancelaria domneasca, adopta acte legislative, obligatorii pentru toti locuitorii; - confirma episcopii si mitropolitul; - era conducatorul ostilor in timp de razboi.

Transilvania, aflata sub stapanirea regilor maghiari, era condusa de un voievod, numit de rege. Voievodul numea in functiile principale un vicevoievod, comitii, notarii. Voievodul isi exercita autoritatea doar asupra a sapte comitate din -Transilvania (Solnocul Interior, Dabaca, Cluj, Turda, Tarnava, Alba si Hunedoara). Zonele locuite de secui si sasi (numite scaune secuiesti sau scaune sasesti) si unele orase se aflau in supunerea directa a regelui. Din 1541, cand Transilvania a devenit dependenta de Imperiul otoman, in fruntea tarii se afla un principe.

Sfatul domnesc si dregatorii. Domnii Tarilor Romane isi exercitau functiile enumerate impreuna cu Sfatul domnesc, care initial era alcatuit numai din boieri cu slujbe (de la mijlocul secolului al XV-lea). Dregatorii erau numiti dintre rudele sau persoanele de incredere ale domnului (20-30 persoane in Moldova si 10-15 persoane in Tara Romaneasca). Ei indeplineau importante functii de stat, dar si la curtea domneasca: Vornicul - mai marele Curtii domnesti, avea atributii judecatoresti si conducea cu oastea ...