Protectorul si-a inceput domnia intr-o liniste aparenta" - scria Henry Fletcher, vorbind despre ceea ce numea el apogeul puterii lui Cromwell - "astfel ca multi se asteptau la zile fericite si tihnite." Intr-adevar, inaltarea la puterea suprema a lui Oliver Cromwell fusese primita indeobste de poporul englez cu calm si cu o anumita doza de spranta in mai bine.Universitatea Oxford i-a prezentat felicitari slugarnice, aratand ca noul Protector - care era bineinteles ,si rectorul ei - luase sub obladuirea lui "impotmolita lume a literelor" si facand aluzii tot atat de smerite la gloria militara a Angliei, care inflorise acum sub patronajul sau. Existau ,fireste, si oameni inclinati spre contrazicere, carora aceasta inaltare nu le era pe plac.Titlul de Protector i-a suparat indeosebi pe anumiti baptisti, care socoteau ca putea fi atribuit numai lui Dumnezeu, in timp ce adeptii "celei de-a cincea imparatii " scoteau, cu obisnuita lor patima, strigate de manie, fiindca, dupa parerea lor, singura fiinta calificata sa stea in fruntea unei ocarmuiri era Iisus Hristos.Cu toate ca, atunci cand ,la Temple Bar ,a fost citita in ziua de 22 decembrie, proclamarea lui Cromwell ca Protector ,unul din cei de fata i-a strigat cu indrazneala crainicului ca Oliver nu proteja "decat haimanale ca el", asemenea incidente nu faceau decat sa increteasca, fara sa agite prea adanc, suprafata vlaguitei paci ce se asternuse deasupra tarii. Aproape imediat dupa investire au inceput pregatirile pentru a-i conferi noului Protector cel putin semnele distinctive ale regalitatii, daca titlul de rege ii era refuzat cu atata staruinta.Marele sigiliu al Angliei ,gravat si turnat de turnat de admirabilul Thomas Simon, cu siguranta o impresie regeasca.
După plată vei primi prin email un cod de download pentru a descărca gratis oricare alt referat de pe site (vezi detalii).
