Mihail Kogălniceanu

Provenind dintr-o familie instarita ce apartinea inaltei societati moldovenesti, Mihail Kogalniceanu a vazut lu- mina zilei la Iasi, in data de 6 septembrie 1817 si a ince-tat din viata la Paris, 20 iunie 1891.

Marcat de contactul cu Scoala ardeleana, scriitorul a invatat cu calugarul maramuresean, Gherman Vida, apoi a urmat cursurile in tara in limba franceza.Insotind bei-zadelele domnesti trimise pentru studii la Luneville, in Franta si la Berlin, Kogalniceanu a tiparit in revista, in anul 1837, ,,Moldau und Wallachei", ,,Romanische oder Wallachische Sprache und Literatur", ,,Histoire de la Valachie, de la Moldavie et des Valaques transdanu-biens", tentative de a face cunoscute Occidentului con-stante ale istoriei nationale, cu scopul de a da demnitate prezentei romanesti in lume.Desi nu a fost stras de o ca-riera propriu-zis literara, epistolografia sa, ,,fiziologia" ca specie literara pe care o cultiva dupa modelele timpu-lui ori incercarile nefinizate de roman, dintre care amin-tim ,,Iluzii pierdute" si ,,Tainele inimii", atesta spirit de observatie, capacitate de introspectie si putinta de a ob-serva rece, obiectiv, cu detasare ironica unde este cazul.

Acaparat de activitatea politica si publica a participat la momentul de la 1848, redactand ,,Dorintele partidei nationale in Moldova", precum si ,,Proiect de constitutie pentru Moldova".Ca prim-ministru sub Cuza seculari-zeaza averile manastiresti.A fost director al Teatrului National din Iasi.In domeniul stiintei istoriei, a lasat o opera fragmentara, alcatuita din initiative editoriale, publica ,,Letopisetele Tarii Moldovei", 1845, ,,Cuvant pentru deschiderea cursului de istorie nationala", rostit in 1843 unde jaloneaza principii modernizate ale disci-plinei.I se datoreaza aparitia ,,Daciei literare", 1840, al carei program-articol se instituie in manifestul romantis-mulsui pasoptist, revista constituind un model de publi-catie cu largi deschideri, publicarea ,,Propasirii", titlul fiind taiat de cenzura, ramanand doar cu subtitlul ,,Foaie stiintifica si literara" si a ,,Arhivei romanesti" , 1840-1845, destinata tiparirii de documente istorice.Discursu-rile sale politice, ,,Pentru improprietarirea taranilor", ,,Dezrobirea tiganilor", ,,Stergerea pribegiilor boieresti", raman realizari majore in genul caruia ii apartin.

Principiile proclamate de Kogalniceanu si prietenii sai la ,,Dacia" sunt binecunoscute, iar importanta lor a fost subliniata insistent de intreaga noastra istoriografie lite-rara moderna, ele ilustreaza o optiune romantica, larg enuntata, punand accentul, cu o admirabila intuitie a oportunitatilor, pe elementul esential in momentul respectiv.

,,Dacia literara" pune capat ambiguitatii criteriilor.Ea afirma ca originalitatea nationala este ,,insusirea cea mai pretioasa a unei literaturi" si condamna inmultirea imitatiilor si a

traducerilor, deoarece ele ,,s-au facut la noi o manie primejdioasa, pentru ca omoara in noi duhul national".Programul ,,Daciei" nu foloseste cuvantul ,,romantic", dar prin istoricism, descoperirea folclorului, replierea pe elementul specific, recomandarea subliniata a originalitatii se inscrie net in hotarele romantismului, un romantism cuminte, temperat, national, ,,deschis", intrucat formuleaza o strategie a politicii culturale, indi-cand temele, cu modalitatea realizarii artistice, drumul ce trebuia urmat, nu mijloacele de a-l parcurge", dupa cum spunea Paul Cornea in opera sa, ,,Originile roman-tismului romanesc".

Neavand incredere in fictiune, urmarit de respectul is-toricului pentru document si marturie, moralist prin structura, el amesteca intentia narativa cu pastisa, prelu-crarea cu localizarea, proza cu articolul si cu micul eseu social-istoric.

,,Scrisoriile" din vremea studiilor in strainatate ale lui Mihail Kogalniceanu, adresate parintelui sau, vornicul Ilie, sunt opera unui copil de geniu.Fara a cuprinde vreo idee originala sau adanca, fara a ne oferi pagini de ob-servatie interesanta asupra celor vazute, asupra celor cu-noscuti sau asupra celor intamplate in decursul anilor cand au fost asternute pe hartie, ele cuceresc, in primul rand si supravietuiesc literar prin extraordinara lor spon-taneitate si ingenuitate.

,,Prin insasi finalitatea si cadrul unde-si tiparea scrieri-le de ,,almanah", Mihail Kogalniceanu este un initiator in mediul romanesc al genului de ,,Kalendergeschichte" fiind, in multe privinte, un foiletonist de prima mana", afrma criticul Mircea Zaciu in lucrarea sa, ,,Lecturi si zile".

,,Literatura romana", editura

,,Dacia", Cluj-Napoca, 1983.