Metalurgia Cuprului Bronzului si Aurului in Epoca Bronzului

Extras din referat Cum descarc?

Omenirea a inceput sa foloseasca cuprul aproximativ odata cu aurul. In Orientul Antic prelucrarea cuprului a inceput in mileniul V a.Chr, raspindindu-se in intreaga lume antica. Cu o mare intirziere a ajuns si in spatiul intracarpatic. La intrebarea ce l-a determinat pe om sa foloseasca cuprul se poate raspunde printr-o comparatie. Primele unelte de cupru sunt realizate prin ciocanire, iar aceasta tehnica de executie sugereaza procedeul descoperirii sale, putindu-se presupune ca prima data cind omul neoliticului a gasit un filon de cupru nativ, a incercat sa-l modeleze prin ciocanire, procedeu obisnuit pentru perioada respectiva la prelucrarea pietrei. Dupa ce a vazut ca aceasta piatra nu se sparge, nu crapa, doar se indoaie, si-a dat seama ca acest material se poate modela prin ciocanire. Daca cuprul nativ a ajuns intimplator in apropierea focului sau chiar a fost incins, cu scopul de a fi aruncat intr-o galeata pentru a incalzi apa, in loc sa se sparga in urma racirii bruste, cum se intimpla cu piatra, oamenii au observat ca aceasta piatra se inmoaie si incepe sa curga in urma incalzirii. La intrebarea de ce tocmai in neolitic incepe sa se prelucreze cuprul, un posibil raspuns ar fi ca dezvoltarea agriculturii, viata economica infloritoare, formarea unor asezari mari necesitau teren arabil, ce se obtinea prin desteleniri. Era nevoie de noi procedee de explorare a materialului de constructii, de taiere si prelucrare a lemnului. Omul neoliticului a studiat proprietatile acestui material nou, care se topeste, se inmoaie in foc in urma incalzirii si se intareste dupa racire si din care se pot obtin lame ascutite, care patrund mai usor in lemn, nu crapa sau, daca se rup, se pot retopi si returna . Cuprul, date fiind insusirile sale fizice, ca gradul de topire la circa 1100o si maleabilitatea, se prelucreaza de obicei prin ciocanire la rece sau la cald, pe urma se trece insa si la lucrarea obiectelor de arama prin turnare . In ce priveste tehnicile de topire, se presupune ca cuprul era produs in principal linga mine si in cantitati mici. Marile lingouri de cupru oxidate ce cintaresc 30-38 kg sunt o exceptie de la asta si s-ar putea presupune ca-n China se produceau lingouri de marimi comparabile. Britania si alte tari europene se pare ca au produs lingouri ce cintareau doar 2-4 kg, in cuptoare mici. Doar in perioada romana aceste lingouri ajung la greutati de 20 kg . 
Comunitatile care au avut experienta in domeniul olaritului, cele care si-au construit cuptoare de ars ceramica si cunosteau modul de reglare a temperaturii, prin crearea unui sistem de aerisire, erau mai avantajate in insusirea metalurgiei cuprului. Aceste transformari nu se produc de la o zi la alta, iar la inceput cuprul nativ, fiind foarte rar, era folosit la realizarea obiectelor de podoaba (ex. in marele complex neolitic de la Ariusd s-au descoperit mai multe cuptoare cu sistem de reglare a temperaturii si primele bratari si perle tubulare lucrate din cupru foarte curat). Tot in mediu neolitic apar si primele topoare cu brate in cruce(Reci, Cucuteni A2) care sunt caracteristice pentru cultura Babadag si sunt lucrate prin ciocanire. Traditia lor se pastreaza pina in bronzul timpuriu la cultura Schneckenberg, nefiind nici o deosebire in compozitia chimica a cuprului folosit. Aria de raspindire a cuprului transilvanean pe baza tipologiei topoarelor a cuprins un teritoriu foarte insemnat: estul Austriei, Cehia, sudul Ucrainei, Serbia. Cuprul a fost folosit pentru realizarea uneltelor si a obiectelor de podoaba pe intreaga durata a epocii bronzului timpuriu si in prima parte a bronzului mijlociu. Odata cu prelucrarea cuprului nativ, care se afla sub forma zacamintelor de suprafata, oamenii au fost nevoiti sa treaca la extragerea sa si din alte zacaminte, care contineau cupru intr-o cantitate mai redusa. Datorita proceselor de alterare, oxidare etc. ce se petrec in natura se observa prezenta in cupru a altor elemente (arsen, antimoniu, plumb), dar nu inseamna ca e un aliaj realizat dupa o reteta, in mod constient. Daca contine si alte elemente, dar procentul nu trece de 10%, inseamna ca e un cupru de o calitate mai proasta, dar nu e bronz (bronzul e un aliaj unde procentul cuprului fata de celelalte elemente e de cel putin 9:1 . 
Dupa un anumit timp nu mai era cupru nativ la suprafata si omul era nevoit sa obtina materia prima necesara pentru producerea uneltelor prin extragerea ei din zacamintele locale, in care cuprul apare asociat cu alte minereuri. E important insa ca in natura se remarca variate pseudomorfoze dupa calcopirita, putindu-se urmari inlocuirea ei prin alte sulfuri secundare de cupru, ca bornit, calcozina, covelina, fenomene vizibile in zonele de imbogatire secundara in sulfuri ale zacamintelor cuprifere . In privinta tehnologiilor folosite la producerea cuprului, amintim exemplul unei mine din Alpi, unde se foloseau diverse utilaje, cuptoare, unelte ca: galeata de apa, ceaunul pentru stropirea peretilor incalziti, lopata pentru stringerea minereului, troaca pentru apa sau pentru adunarea minereului dislocat etc. Intr-o intreprindere miniera lucrau aproximativ 150 persoane. S-a apreciat ca din 4 m3 de minereu se puteau produce, cu 20 m3 lemne de foc, aproximativ 300 kg de arama. Pentru usurarea transporturilor si schimbului, arama a fost topita si turnata in forme, un fel de prefabricate, coloane sau topoare, acestea servind drept lingouri. Centre deosebit de active pentru exploatarea primitiva a aramei au fost pentru Europa in Alpii rasariteni si Germania centrala, Rominia, Cipru, Peninsula Iberica, Irlanda etc. 
Pentru producera aliajului bronzului, a doua componenta pe linga cupru este cositorul. Zacamintele de cositor sunt cu mult mai rare pe teritoriul Europei, decit cele ale cuprului si se restring in primul rind la sud-vestul Angliei, apoi la nord-vestul Peninsulei Iberice si la Franta. (Se vorbeste chiar de o enigma a cositorului, deoarece este greu de inchipuit cum cantitatile de cositor necesare pentru turnarea obiectelor de bronz din intreaga Europa au fost procurate exclusiv sau cu precadere din regiunile miniere amintite. In cazul acesta ar fi trebuit sa se transporte cantitati uriase de cositor pe distante mari, ceea ce ar presupune o dezvoltare neobisnuita a legaturilor de schimb pe teritoriul Europei in mileniul II) .
Arheologii considera ca diviziunea Epocii Bronzului in Timpurie, Mijlocie si Tirzie e in principal bazata pe schimbarile din ceramica, mai mult decit pe cele din compozitia metalelor . Introducerea notiunii de epoca a cuprului pe linga sistemul traditional tripartit (epoca pietrei-epoca bronzului-epoca fierului), acceptata mai ales pentru zona Europei centrale si sud-estice a complicat mult precizarea inceputurilor epocii bronzului si stabilirea acelor culturi care apartin perioadei sale timpurii


Fisiere in arhiva (1):

  • Metalurgia Cuprului Bronzului si Aurului in Epoca Bronzului.doc

Imagini din acest proiect Cum descarc?

Promoție: 1+1 gratis

După plată vei primi prin email un cod de download pentru a descărca gratis oricare alt referat de pe site.Vezi detalii.


Descarcă aceast referat cu doar 4 € (1+1 gratis)

Simplu și rapid în doar 2 pași: completezi adresa de email și plătești. După descărcarea primului referat vei primi prin email un alt cod pentru a descărca orice alt referat.

1. Numele, Prenumele si adresa de email:

Pe adresa de email specificata vei primi link-ul de descarcare, nr. comenzii si factura (la plata cu cardul). Daca nu gasesti email-ul, verifica si directoarele spam, junk sau toate mesajele.

2. Alege modalitatea de plata preferata:


* La pretul afisat se adauga 19% TVA, platibil in momentul achitarii abonamentului / incarcarii cartelei.

Hopa sus!