Keith Hitchins - Romanii

Pentru intelctualii romani, 1848 a insemnat trimuful ideii de natiune.

In Moldova si Tara Romaneasca ei au cautat sa scape de protectoratul rusesc, iar in Transilvania, Banat si Bucovina, ei actionau pentru unirea romanilor de pe ambele versante ale Carpatilor; dar pragmatismul Rusiei si Austriei le tulburau ipotezele.

MOLDOVA SI TARA ROMANEASCA

Revolutia de la 1848 din Tarile Romane a fost organizata de pasoptisti si intelectualii liberali.

Pasoptistii erau un grup omogen, apartinand clasei boieresti.

Generatia de la 1848 se distingea de inaintasii ei prin cunoasterea directa a Europei Occidentale. Majoritatea fusesera in Franta pentru a-si termina studiile. Tarile Apusene erau un model pentru pasoptisti, indreptandu-si privirea spre solutiile liberale, deoarece contrastele dintre Principate si Apus erau tot mai izbitoare.

In raport cu confratii lor moldoveni, cei din Tara Romaneasca erau mai agresivi si mai putin dispusi la compromis in cererile lor de reforma.

Pasoptisitii au fost confruntati cu suspiciuni din partea domnitorilor pamantului si au fost nevoiti sa-si urmareasca scopurile politice in secret sau sub acoperirea societatilor literare.

Cea mai importanta dintre noile societati a fost Fratia, infiintata la Bucuresti, in 1843, de Nicolae Balcescu, Ion Ghica si Christian Tell. Scopul acestei societati era acela de a realiza o schimbare a sistemului.

Doi ani mai tarziu, membrii Fratiei au infiintat Asociatia pentru Inaintarea Literaturii Romanesti. Aceasta a avut ca obiective unirea politica a tuturor romanilor, dar fara a atrage atentia autoritatilor.

S-au infiintat si societati romanesti la Paris, dintre care cea mai importanta a fost Societatea Studentilor Romani, fondata in 1845 si avand membri de seama precum fratii Dumitru si Ion C. Bratianu, C.A. Rosetti, Alexandru C. Golescu, Mihail Kogalniceanu si Nicolae Balcescu, acesta devenind si conducatorul acestei societati in 1846. Balcescu a cerut operarea unor schimbari in structurile sociale si economice, nu doar inlocuirea domnitorilor. Au facut si propaganda, sub lozinca ''Patria, Fratia, Libertatea''.

Pe plan extern, societatea a incercat sa convinga guvernul turc de a sprijini reforma sociala si politica in Principate, ca arma impotriva Rusiei, pe care o considerau principalul obstacol in calea independentei si a unirii.

In ambele Principate, nemultumirea era raspandita nu numai printe boieri, dar si printe clasa mijlocie si taranime. Acestia doreau sa li se reduca obligatiile fata de mosieri si birurile mari catre stat.

Intre anii 1846 - 1848 opozitia fata de regimurile lui Sturdza - in Moldova, si Bibescu - in Tara Romaneasca s-a intensificat, avand loc proteste din partea claselor sociale.

Revolutiile din alte state europene i-a starnit pe moldoveni si munteni sa porneasca la actiune. Ei au alcatuit o lista a reformelor ce trebuiau introduse in ambele Principate.

La Iasi, membri ai tuturor claselor s-au intalnit la 8 aprilie la Hotel Petersburg pentru a decide cursul actiunii.