Numele olandezului Johan Huizinga (1872-l945; pro nuntat Hoi-zing-ha) este de multa vreme consacrat in aria reflectiei specializate asupra culturii si istoriei culturii; cel putin doua dintre lucrarile sale, Herfsttij der Middeleeuwen (Amurgul Evului Mediu) si Homoludens au facut epoca in cultura europeana (prima dintre ele, de exemplu, cunos-cind de-a lungul a cinci decenii peste zece editii in limba germana, iar a doua patru editii in zece ani). Autorul lor este considerat astazi un clasic al istoriei culturii si filo zofiei istoriei, ii sint indatorati interpreti ai istoriei ca Toynbee, Sorokin, Alfred Weber.
Un interes si o dotare de exceptie dovedite de timpuriu pentru studiul limbilor il consacra filologiei. Urmeaza la Universitatea din Groningen (Olanda) sectia de limbi orientale (sanscrita, ebraica, araba) si lingvistica com parata. Filologul este dublat in scurta vreme de istoric, si examenul de docenta este sustinut in istoria religiei si paleoculturii indiene, intre 1915 si 1940, activitatea stiinti fica a lui Huizinga este legata de catedra de istorie uni versala a Universitatii din Leida si de publicarea lucrarilor care, in scurta vreme, fac din el o eminenta a asa-nu-mitelor Geisteswissenschaften: Amurgul Evului Mediu (1919); Erasm (1924); Cultura olandeza in secolul al XVIl-lea (1933); in umbra zilei de miine. Diagnoza privind boala culturala a timpului nostru (1935); Homo ludens (1938); Considerare asupra perspectivelor de vindecare ale culturii noastre (1945). Prin formatia si activitatea sa, Huizinga apare in cul tura secolului al XX-lea ca un descendent al lui Jacob Burck-hardt. El infaptuieste, ca si acesta, o foarte savanta, dar totodata lipsita de pedanterie, sinteza intre istoria cultu-ral-politica si aceea artistica a Occidentului - de unde si altitudinea discursului sau, care atinge adesea sfera ce-ior mai cuprinzatoare vorbiri despre cultura si spiritu alitatea europeana.
Acesta este prin excelenta cazul lui Homo ludens; privi ta din perspectiva intregii opere, aceasta carte apare drept rezultatul unui moment de satietate in activitatea istoricu lui si savantului, destindere si joc cultural final, venite firesc, la capatul unei vieti de sobrietate stiintifica si ri goare extrema.
Dintre cartile marelui istoric al culturii, pe cele mai reprezentative le avem astazi traduse din olandeza origi nalului prin stradania lui H. R. Radian: Amurgul Evului Mediu (Editura Univers, 1970), Erasm (Editura Minerva, 1974) si, in sfirsit, Homo ludens (Editura Univers, 1977). A vorbi despre acuratetea, gustul si stiinta investite in aceste traduceri nu este un omagiu de circumstanta, ci datoria si satisfactia semnatarului acestor rihduri.
Pentru o mai buna intelegere a contextului teoretic in care se asaza cartea lui Huizinga si, totodata, pentru ve rificarea si adincirea celor avansate in prefata, dam mai jos, dupa un criteriu cronologic, bibliografia fundamen tala a problemei.
heraclit, Fragmentele 52, 70, 79, 82 ...
Pentru a descărca acest document,
trebuie să te autentifici in contul tău.