Istoria statului si dreptului in Grecia antica

Extras din referat Cum descarc?

1. Consideratiuni generale.
Grecia Antica ocupa, ca si Grecia contemporana, sudul peninsulei Balcanice si insulele din jur. Din punct de vedere statal, Grecia antica cunoaste o organizare diferita de organizarea statelor pe care le-am studiat pana acum. Ea n-a avut niciodata un stat unitar, ci a fost constituita din cele mai vechi timpuri dintr-o serie de state-cetati, numite in greceste polis. Aceste cetati s-au constituit in baza vechilor ginti din epoca de descompunere a oranduirii gentilice. Tinand cont de numarul, oarecum, redus de membri, care formau o ginta, este firesc ca nici aceste polis sa nu fie prea mari.
Din punct de vedere istoric, la greci, statul-cetate reprezinta sfarsitul unei evolutii, pe cand la romani, cum vom vedea, statul-cetate reprezinta inceputul evolutiunii.
Poporul grec, fiind asezat pe malurile marii si pe insulele Mediteranei, pe de o parte, iar pe de alta parte la incrucisarea principalelor drumuri comerciale antice, s-a ocupat din vechi timpuri cu comertul, in cadrul acestei activitati comerciale, grecii au construit cetati, polis-uri, orase comerciale pe teritoriul altor popoare si, in special, pe malurile marii.
Din punct de vedere politic, polis-urile grecesti aveau o organizare diferita. Unele din ele cunosc ca forma de stat, tirania sclavagista, altele aristocratia sclavagista, iar altele, dimpotriva, cunosc o democratie sclavagista. Intre izvoarele de cunoastere ale istoriei statului si dreptului Greciei antice, in primul rand stau "intemeietorii" stiintei istoriei, marii istorici greci: Herodot, Tucidides si Xenofon. Tot ca izvor de cunoastere ne pot servi si filozofii greci: Heraclit, Democrit, Platon, Aristotel, etc. De asemeni, scriitorii greci, prin lucrarile lor literare, fac sa ajunga pana la noi pretioase date in legatura cu institutiile de drept din Grecia Antica. Trebuie amintiti aici: Eschil, Sofocle si Euripide, dar, mai ales, marele Aristofan, care in comediile sale satirizeaza obiceiurile, institutiile (chiar si religia) si persoanele (sofistii, Socrate, etc.), punand in discutie, mai ales, lupta dintre democratie si aristocratie. Un loc de frunte ocupa si Homer, cu poemele sale istorice.
2. Perioada Homerica
Prin perioada homerica se intelege acea perioada a istoriei Greciei, care ne este prezenta in epopeile lui Homer: Iliada si Odiseea. Societatea greceasca in aceasta perioada prezinta anumite trasaturi caracteristice. 
Inainte de a trece la aceasta problema, trebuie sa facem o mica introducere, pentru a putea intelege apoi mai bine cele ce vor urma. Civilizatia greceasca a fost precedata de o alta civilizatie, premergatoare. Si anume, inca cu cateva mii de ani i.e.n., in insula Creta si pe teritoriul continental al Greciei a existat o civilizatie numita civilizatia cretana-miceniana. Aceasta era o civilizatie veche si influentata de unele elemente ale civilizatiei orientale.
Anterior, despre aceasta civilizatie se stiau prea putine lucruri, pentru ca autorii se bazau doar pe cateva texte, prea putine, pentru a ne oferi date exacte si, mai ales, com plete asupra acestei stravechi civilizatii. Dar unele sapaturi arheologice au scos mai bine la iveala aceasta civilizatie.
Schliemann Heinrich, arheologul german, a facut sapaturi la Helespont, unde a descoperit urmele vechii cetati a Troiei, sub zidurile careia s-au desfasurat o mare parte din evenimentele relatate in Iliada. Dupa cativa ani de munca la Helespont, acest arheolog a intreprins sapaturi in sudul peninsulei Balcanice, la Micene, unde in vremea razboiului troian domnise Agamemnon, capetenia armatelor asediatoare grecesti. Sapaturile de aici au prezentat o serie de urme ale civilizatiei miceniene: podoabe de aur si de argint, masti de aur mortuare, ceramica facuta pentru uzul popular, nu pentru lux, etc. Tot Schliemann a descoperit si zidurile ciclopice, cat si alte monumente, in diferite regiuni ale Greciei.
Dupa Schliemann, englezul Evans a descoperit in insula Creta urme extrem de importante ale unei civilizatii si mai vechi ca cea miceniana, civilizatia cretana. Si anume, a descoperit in Creta doua mari palate: la Cnossos si Faistos. Palatul din Cnossos este o constructie impresionanta, care, conform legendei, a apartinut regelui Minos. Acest palat are un numar foarte mare de sali, incaperi si coridoare, in care te puteai usor rataci si care se numeste Labirint, in Creta s-au mai descoperit ateliere, magazii, morminte, case, vase de lut, statui de bronz, arme, etc. De asemeni, au fost scoase la iveala picturi pe vase, care ofera date despre portul cretanilor si despre dezvoltarea artei lor si o serie de inscriptii, inca nedescifrate.
Descoperirile din Creta au demonstrat ca civilizatia cretana a suferit o oarecare influenta din partea civilizatiilor mai vechi, ale Egiptului. De asemeni, descoperirile arheologice facute atat in Creta, cat si la Micene si in restul Greciei, i-au condus pe savanti la concluzia ca civilizatia cretana si civilizatia miceniana, formeaza o civilizatie unica, ca intre ele exista o mare asemanare si o stransa legatura, cu toate aspectele lor specifice, cu toate deosebirile dintre ele. Aceasta civilizatie unica, anterioara civilizatiei grecesti propriu-zise, a fost denumita civilizatia cretano-miceniana.
Grecii, din istorie, nu sunt bastinasi ai Peloponezului. Ei au venit aici mai tarziu, din regiunile nordice de la Dunare sau chiar poate mai de la nord de Dunare. Erau organizati in triburi si au venit sa-si ocupe locul in Peloponez, in valuri succesive. Aceste triburi, numite triburi aheiene, in drumul lor, i-au intalnit pe bastinasi, populatia purtatoare a civilizatiei cretano-miceniene, care a opus o darza rezistenta navalirii aheienilor. Lupta dintre aceste doua forte s-a sfarsit pana la urma cu supunerea definitiva a autohtonilor de catre aheieni. Astfel se explica faptul ca in Peloponez sau in Morea intalnim o populatie cu situatie de semi-robie. Aceasta populatie este predecesoarea populatiei care inainte stapanea Peloponezul, populatie purtatoare de civilizatie cretano-miceniana, dar care a fost invinsa si supusa de aheieni (sau greci).
Poporul grec, organizat in triburi, dupa cum s-a vazut, a venit in Peloponez cu vreo 2000 sau 1500 ani i.e.n. aceasta navalire are efecte si prin faptul ca o parte a populatiei bastinase se vede silita sa plece din fata navalitorilor si fiindca erau corabieri, pleaca cu corabiile pe Marea Mediterana spre Asia Mica. Aici ei intalnesc, desigur, o alta populatie bastinasa, care se opune venirii lor si, de aici, o serie intreaga de lupte intre bastinasi si greci.


Fisiere in arhiva (1):

  • Istoria statului si dreptului in Grecia antica.docx

Imagini din acest proiect Cum descarc?

Promoție: 1+1 gratis

După plată vei primi prin email un cod de download pentru a descărca gratis oricare alt referat de pe site.Vezi detalii.


Descarcă aceast referat cu doar 4 € (1+1 gratis)

Simplu și rapid în doar 2 pași: completezi adresa de email și plătești. După descărcarea primului referat vei primi prin email un alt cod pentru a descărca orice alt referat.

1. Numele, Prenumele si adresa de email:

Pe adresa de email specificata vei primi link-ul de descarcare, nr. comenzii si factura (la plata cu cardul). Daca nu gasesti email-ul, verifica si directoarele spam, junk sau toate mesajele.

2. Alege modalitatea de plata preferata:


* La pretul afisat se adauga 19% TVA, platibil in momentul achitarii abonamentului / incarcarii cartelei.

Hopa sus!