Istoria Focșanului

Denumit in multe scrieri Orasul de pe Milcov, municipiul Focsani, resedinta judetului Vrancea de astazi, a intrat in constiinta romanilor drept Orasul Unirii. Considerat neoficial ca prima capitala a Principatelor Unite Moldova si Tara Romaneasca, localitatea va ramane de-a pururi in istorie sub aceasta emblematica aureola, aici functionand, dupa 24 ianuarie 1859, primele institutii ale noului stat, pe a caror temelie avea sa ia nastere statul national unitar roman in urma Marii Uniri din 1918. Inchegandu-se, ca unitate administrativ-teritoriala, in partea sud-estica a Carpatilor de Curbura, la contactul dintre dealurile subcarpatice ce culmineaza cu Magura Odobestilor si Campia Siretului, Focsanii s-au ridicat pe un ses usor inclinat dinspre nord-vest spre sud-est, la 7 km de raul Putna spre rasarit si la 2 km de Milcov spre miazazi, intr-o zona de intretaiere a drumurilor comerciale si de transhumanta dinspre Transilvania, Moldova si Muntenia.

Evoluand in concordanta cu formatiunile economico-sociale si politice statornicite de-a lungul timpului pe aceste meleaguri, Focsanii au devenit, dintr-o asezare initial rurala, mai intai targ si apoi oras, pentru ca in timpurile noastre sa ajunga la rangul de municipiu.

In legatura cu numele asezarii exista mai multe surse de informatii, generand astfel mai multe ipoteze. Unii dau crezare unui calator strain prin Principatele Romane la mijlocul secolului al XIX-lea, care a mentionat in insemnarile sale ca orasul ar data din vremea lui Vasile Lupu, domnitorul Moldovei intre 1634 si 1653, ca l-ar fi construit aici impreuna cu Matei Basarab, domn al Tarii Romanesti intre 1632 si 1654, ca marturie pentru urmasi a impacarii lor, Focsani desemnand un loc marginas. Altii afirma ca numele ar proveni de la cuvintele foc si ani, pornind de la faptul ca asezarea a fost mistuita de flacari de mai multe ori.

Cei mai multi considera insa ca toponimul isi are obarsia in numele familiei Focsa, argumentand ca in Evul Mediu denumirea unor localitati se lua de la numele mosiei pe care se intemeiau, aceasta purtand, la randul ei, numele celui care o stapanea. Aceasta opinie a fost preluata din lucrarea Arhondologia Moldovei, publicata de paharnicul Constantin Sion, la 1850, fost si staroste de Putna, in care consemneaza: La statornicirea hotarului tarii pe garla ce au tras-o prin Focsani la intalnirea domnului Stefan cel Mare acolo, au facut masa mare si la sfarsitul mesei au ales doi osteni, unul muntean si unul moldovean si i-au pus sa se lupte cu paharele si a biruit moldoveanul si pentru lauda lui au dat numele targului ce atunce au hotarat a se infiinta la hotar Focsani- ca osteanul se numea Focsa. Legenda intemeierii localitatii pare sa contina un sambure de adevar, ea fiind asezata in apropierea unor mari podgorii.

Adevarate controverse apar insa atunci cand se discuta despre data atestarii documentare a Focsanilor. O parte dintre istorici si cercetatori sustin anul 1546, cand in registrul ...