Întrarea României în primul războiul mondial

Arhiducele Franz Ferdinand, printul mostenitor al Austro Ungariei si sotia sa, Sofia de Hohenberg, sositi in Bosnia cu ocazia manevrelor de vara ale armatei austro-ungare, pe timpul desfasurarii ceremoniei de primire ce a avut loc la primaria orasului Sarajevo, au fost asasinati de catre Gavrilo Princip, nationalist sirb, (Atentatul de la Sarajevo), pretext folosit de Puterile Centrale pentru declansarea primului razboi mondial. Razboiul Romaniei declarat in vara anului 1916, pentru eliberarea provinciilor istorice romanesti Ardealul, Banatul, Crisana, Maramuresul si Bucovina de sub cotropirea monarhiei dualiste austro ungare, ca razboi just, national, a fost purtat de intregul popor roman. Mobilizarea decretata in seara zilei de 14/27 august 1916, cind s-a trimis la Viena declaratia de razboi a romaniei catre Austro Ungaria, a fost insotita de un entuziasm de nedescris. Chiar in noaptea decretarii mobilizarii, conform planului de operatiuni, dinainte stabilit, trupele romane de acoperire au trecut Muntii Carpati, inaintind pe toata intinderea zonei muntoase de la Dorna si pina la Orsova.

Cu putin timp inainte de data amintita mai sus Romania a primit un ultimatum din partea Antantei: ori intram in razboi de partea sa, ori eram considerati inamici si, implicit, atacati.

Pentru a permite Romaniei o intrare usoara, Antanta a hotarat sa atace frontul Bulgaro-german din sudul Romaniei pentru a-i permite acesteia sa atace Austro-Ungaria. S-a hotarat pentru data de 4 august inceperea ofensivei Rusiei in Sud. Intarzierea generalului Sarrail, care a amanat data atacului pentru 18 aceeasi luna a permis bulgarilor sa inceapa ei atacul pe data de 17. Armata Rusiei a fost prinsa concentrata pe centru, pregatita de mars, cu flancurile descoperite. Romania, presata, a declarat pe data de 28 razboi Austro-Ungariei, trecand in aceeasi zi peste Carpati. Primirea ei in randurile Antantei a fot triumfala. Referitor la aceasta, Generalul Vasile Rudeanu zicea: Stirea intrarii Romaniei in razboi a produs la Paris si in intreaga Franta o impresie foarte favorabila tarii si poporului roman. Indeosebi la Paris a fost un adevarat entuziasm. Guvernul francez, dar mai cu seama presedintele Briand, privit ca autorul principal al interventiei Romaniei in razboi, erau laudati.

In Anglia, intrarea Romaniei in Razboi a provocat, de asemenea, o vie simpatie fata de tara si poporul nostru. Guvernul, si indeosebi ministrul de externe, Sir Grey, era multumit. Facea exceptie Lloyd George, care prin vorba si scris isi aratase mereu ingrijorarea sa asupra soartei Romaniei, aruncata in razboi fara sa se fi prevazut si pregatit masurile necesare spre a-i veni, la nevoie, in ajutor.

In Anglia, multi erau mirati de intrarea noastra in razboi. Vorbind intr-o zi cu corespondentul militar al ziarului The Times, acesta imi zise ca inainte de intrarea noastra in razboi, gasindu-se intr-o zi in societate cu ministrul Olandei, Swinderen, zvonurile despre ...