Interferențe culturale româno-maghiaro-germane

Interferente culturale romano-maghiaro-germane in Banat si Transilvania - punte de legatura intre etnii si mijloc de imbogatire spirituala reciproca Un domeniu important de studiu al istoriei mentalitatilor este cel al sentimentelor, atitudinilor si comportamentelor religioase. Complexitatea spatiului transilvan si banatean ofera un bogat si fertil material de studiu pentru istoricul mentalitatilor, interesat de restituirea universului mental si de viata al oamenilor din societatile trecute, de descifrarea felului in care acestia vedeau lumea inconjuratoare, se vedeau pe sine si pe ceilalti. Avand ca atribut complexitatea, pe toate palierele: etnic, cultural, religios, politic, social etc, Transilvania si Banatul reprezinta spatii cu o fizionomie specifica, ceea ce a condus la particularitati ale mentalului individual si colectiv. Avem de-a face aici cu populatii de origini diverse, cu traditii istorice, obiceiuri si moduri de viata diferite. Exista, apoi, o diversitate confesionala: celor doua mari confesiuni, catolicismul si ortodoxia li se adauga variantele reformei si contrareformei. Comunicarea de fata are in vedere un aspect mai putin cercetar al interferentelor si anume cele care au loc la nivelul religiozitatii populare. Este vorba despre imaginea si rolul preotilor romani in sensibilitatea colectiva si in credintele religioase ale maghiarilor si sasilor. Ne vom opri asupra acelor practici ale preotilor romani care au impresionat mentalul individual si colectiv nu numai al romanilor ci si al celorlalte comunitati etnice din Transilvania si Banat. Bogdan Petriceicu Hasdeu nota urmatoarele in volumul al II-lea al Cuventelor den batrani: In Transilvania, cand i se nazare unui sas sau ungur ca a intrat dracul intr-insul, el nu trimite dupa preutul sau confesional, ci alearga in ruptul capului la popa romanesc, uitand ca este de alta lege (Op. cit, ed. ingrijita de G. Mihaila, Bucuresti, ed. Didactica si Pedagogica ^84, p. 142-43). In aceasta epistola, Baritiu ii comunica lui B. P. Hasdeu despre unii preoti din Transilvania care isi creasera o mare faima in mestesugul scoaterii dracilor si ii oferea cateva cazuri concrete. Astfel, pe la 1837, preotul ortodox Climente Popovici din Cristian (langa Sibiu): scosese draci din mai multi sasi, cari veneau la el cu convictiunea ca necuratul nu-i lasa in pace, le ia puterile, nu-i sufera sa se apropie de nevestele lor. Popa sasesc se planse episcopului sau, carele denunta cazul la guvern. Guvernul l-a tras la raspundere pe episcopul ortodox Vasile Moga care: chema pe popa Climente si-i zise necajit: Vezi, ticalosule ce mi-ai facut cu scoaterea dracilor? Sa dai scris ca nu vei mai cuteza sa scoti draci din sasi! Bietul popa Climente se ruga de iertare si declara in scris cu juramant ca, de-ar sti el ca au intrat o mie de draci in sasi, nu va mai scoate nici unu din ei. La Brasov, Baritiu a fost martor timp de sase ani cat a locuit in casa preotului Vasile Greceanu, la faptul ca ...