Poate ca cea mai buna introducere in problematica initierilor este aceea de a avertiza impotriva folosirii abuzive a termenului. Se spune, chiar si-n cercuri simandicoase, ca Odysseus rataceste zece ani pe mare in drumul sau de intoarcere spre Ithaca pentru a se initia. E inexplicabil de ce trebuie sa faca acest lucru: in razboiul de sub zidurile Troiei el este laudat de mai multe ori pentru iscusinta sa de neegalat, pentru intelepciune si pentru maretele sale fapte de arme (v. Stefan Borbely, De la Herakles la Eulenspiegel. Eroicul, 2001, cap. Eroul homeric, respectiv Ahile vs Odysseus, plus bibliografia aferenta), ceea ce implica un statut cel putin egal cu acela al celorlalti eroi, si-n unele cazuri chiar superior. E si rege, fiind recunoscut ca atare: un camarad de arme inferior, neinitiat, n-ar fi fost admis la adunarile capeteniilor; nu i s-ar fi incredintat sceptrul, pentru a vorbi si nu ar fi fost trimis in misiuni menite sa ii sporeasca gloria, or Odysseus are parte de toate acestea, fara ca textul sa fi sugerat vreodata ca s-ar afla intr-o situatie de inferioritate fata de ceilalti.
Antropologia aduce, si ea, suficiente argumente pentru a acredita ideea ca sotul rabdatoarei Penelope nu are motive pentru a se initia dupa ce petrecuse zece ani sub zidurile Troiei, luptand umar la umar cu toti marii eroi ai Aheilor. Odysseus poarta o cicatrice la picior, pe care i-o descopera, clandestin si conspirativ, doica sa din copilarie, Eurikleea, atunci cand il spala pe picioare, odata ajuns acasa in Ithaca {Odiseea, XIX, 505 sq.). De aceasta cicatrice se va folosi Odysseus ca semn de recunoastere, atunci cand le va dezvalui, tot conspirativ, slujitorilor sai, ca a revenit in cetate (ibid., XXI, 255-301) Eroul are, altfel spus, toate indiciile unui trup insemnat, desi vanatoarea de pe muntele Parnesos, la care dobandise rana, amintita in doua randuri in Odiseea (XIX, 563-611; XXI, 282-287) nu are in mod inechivoc caracteristicile ritualice ale unei initieri.
La fel de adevarat este insa si faptul ca un om neinitiat n-ar fi fost admis la o asemenea vanatoare, insa pentru a aproxima adevarul antropologic al vizitei cinegetice la bunicul Autolykos (hot vestit, caruia Odysseus ii datoreaza numele), trebuie sa avem in vedere si foarte cunoscutul episod al incursiunii nocturne a lui Odysseus, insotit de Diomedes, in tabara troienilor, din lliada (Doloneia: X, 235 sq.), cand Odysseus isi protejeaza capul cu o masiva cusma incrustata cu dinti de mistret tare indesiti, bine de tot randuiti (ibid., 25l-252), or, prin coroborare, cele doua episoade sugereaza o legatura initiatica, totemica. Nu intamplator, primul slujitor intalnit de catre erou la revenirea sa in Ithaca este un porcar; extrapolari prea multe nu se pot face, fiindca riscam sa suprainterpretam textul, insa detaliile sunt prea iscusit concatenate pentru a nu sugera o posibila relatie logica.
Vanatoarea de pe muntele Parnesos nu e singurul eveniment din complexul odiseic ...
Pentru a descărca acest document,
trebuie să te autentifici in contul tău.
