Iancu De Hunedoara

Iancu de Hunedoara este cel mai insemnat voievod roman al Transilvaniei (1441-1456). Originea lui Iancu a fost privita, in istoriogra fie, in doua directii: munteana si transilvaneana. Dupa moartea lui Sigismund (1437), noul rege Albert de Habsburg, il numeste ban de Severin, slujba pe care o va indeplini impreuna cu fra tele sau, Ioan. Faptul dovedeste ca regele aprecia mult faptele de arme ale lui Iancu. La aceasta data se petrecea din nou apropierea primejdiei otoma ne de regiunile sud-dunarene, de Ungaria si Transilvania. Pentru meritele sale deosebite politice, diplomatice si militare care condusesera la alegerea sa ca rege al Ungariei, Vladislav il rasplateste pe Iancu cu comitatea de voievod al Transilvaniei si comite al Timisoarei. Iancu isi ia si calitatea de ban al Severinului. O data cu conducerea voievod atului Transilvaniei, Iancu isi inaugureaza si conducerea marilor sale tarii impotriva expansiunii otomane. In 1441, Iancu reuseste sa infranga oastea otomana in Serbia. Dar in 1442, in primavara, armatele otoma ne il surprind pe Iancu in Transilvania nepregatit pentru un asemenea atac. Romanii sufera o infrangere la Santimbru (langa Alba Iulia). Dar Iancu isi revine obtinand curand biruinta de la Poarta de Fier a Transilvaniei, care a adus mare spaima in ostirea otomana, zdrobita, imprastiata si pusa pe fuga. Otomanii se retrag peste munti, in tara Romaneasca, dar sunt urmariti si cu sprijinul domnitorului muntean Vlad Dracul. Iancu obtine in septembrie 1442 biruinta de pe Ialomita. Biruintele lui Iancu readuc Franta in tabara puterilor crestine. La 1443 se planuieste astfel o concentrare de forte europene, care sa formeze o cruciada antioto mana. Se anuntau ca participante Polonia, Venetia, Burgundia si Ara gonul. Dar participarea puterilor crestine la asa-numita Campania cea lunga a fost sporadica. Iancu a trebuit sa se bazeze mai mult pe fortele proprii, adica pe romani. Chiar in aceste conditii obtine cateva biru inte, fapt care il determina pe sultanul Mehmed al II-lea sa incheie pacea de la Seghedin in iulie 1444) pe sase ani. Dar victoriile lui Iancu readuceau in planul vietii politice europene ideea de cruciada. Flota venetiana, la insistentele papei Felix V porneste spre Bosfor si Darda nele. Mehmed al II-lea socoteste tratatul anulat. In fruntea ostilor cru ciate se afla Iancu. Vladislav se socotea insa suveran. El nesocoteste planu rile voievodului roman si marea cruciada de la Varna din 1444 se in cheie cu victoria otomanilor si cu sfarsitul lui Vladislav care cade in lupta. Dupa dezastrul suferit, Iancu continua lupta potrivit conceptiei sale militare, mai ales ca nobilimea il alege guvernator al Ungariei. Voie vodul roman insa n-a abandonat ideea de cruciada. Dar centrul de gre utate cade asupra frontului romanesc, a strangerii si realizarii unitatii romanilor din cele trei tari romanesti. Acest sistem politic s-a conturat intre anii 1447-1448. Iancu a mai atras in sistemul aliantelor militare pe ...