Henric IV al Franței

Numele Henric a fost purtat de catre 4 regi ai Frantei.

Mai importanti au fost: Henric II (1547-1559) care a continuat lupta inceputa de tatal sau, Francisc I, impotriva lui Carol Quintul, aliindu-se cu principii protestanti germani. Fiul sau si al Caterinei de Medici a fost un alt purtator al numelui Henric. Henric III a fost ultimul rege din dinastie de Valois. A fost si rege al Poloniei (1573-1574). Domnia lui s-a caracterizat printr-o fiscalitate apasatoare care a nemultumit atat pe hughenoti cat si pe catolici. Nelinistit de cresterea popularitatii liderului Ligii Catolice, Henric de Guise, el organizeaza asinarea acestuia (1588). Pentru a face fata Ligii, Henric III l-a recunoscut pe Henric de Navarra ca mostenitor prezumitiv al coroanei Frantei care i-a urmat la tron dupa asasinarea sa de catre un calugar dominican (1572). Henric IV a restaurat stabilitatea dupa razboaiele religioase din secolul 16. El a fost primul rege din dinastia de Burbon in Franta si deasemenea, rege al Navarrei.

Henric a fost nascut in Pau in Navarria la 13 Decembrie 1553. Tatal sau, Antoine de Burbon, duce de Vendome, a fost descendat in a 9-a generatie a sec. 13 de catre regele Frantei, Louis IX. Mama sa, Jeanne d Albert, a fost regina Navarrei si nepoata regelui Francisc I al Frantei.

Desi botezat Romano Catolic, Henric a fost transformat intr-un calvinist de catre mama sa, lidera unei miscari protestante franceze care in timpul anului 1560 a purtat o serie de razboaie civile cu catolicii. Nunta lui Henric in 1572 cu Margareta de Valois, sora monarhului Carol XI, a fost urmata de masacrul a mii de hughenoti din Noaptea Sfantului Bartolomeu. Henric si-a salvat propria viata convertindu-se romano catolic, dar a ramas prizonier la curte pana in 1576. Dupa ce a scapat el nu si-a recunoscut convertirea la catolicism si si-a asumat titlul de conducator al miscarilor hughenotilor.

Lider militar Furtuna creata de Henric la poarta orasului Chaors in 1580 i-a inceput cariera de lider militar. In multe batalii pana sa alba o puteai gasi oriunde batalia era aspra. El a castigat o victorie mare la Countras in 1587 in razboiul cunoscut sub numele de Razboiul celor Trei Henrici, si doi ani mai tarziu a format o alianta cu Henric III impotriva Ligii Sfante, condusa de familia de Guise. Cand regele de Valois a fost omorat in 1589, Henric a devenit regele Frantei ca Henric IV.

Sprijinita de Spania si de Papa, Liga a refuzat acceptarea unui protestant ce rege al Frantei.

Multi nobili catolici care l-au servit pe Henric III au dezertat din armata regala. Henric a fost victorios in bataliile de la Arqes si Ivry si a asediat cea mai importanata forareata a Ligii care era Parisul. El a folosit cu pricepere neintelegerile din cadrul Ligii si in 1593 si-a dezarmat dusmanii anuntand reconvertirea sa la catolicism. Un an mai tarziu a reusit sa-l determine pe comandantul Ligii din Paris sa-i accepte armata in oras. Unul cate unul, i-a infrint sau le-a cumparat ...

Marcel Popa, Horia Matei: "Mica enciclopedie de istorie universala";

Ovidiu Drimba: "Istoria culturii si civilizatiei";

Cyberdictionary: "Henric the IVth", www.cyberdictionary.com