Grecia Clasică

Urmeaza dupa marea zguduire a razboaielor medice (499-449 I. Chr.) care se soldeaza insa pentru greci cu marea victorie impotriva colosului persan deschizand o epoca de mari realizari in istoria Greciei antice si se incheie cu perioada de 27 ani a razboiului peloponeziac (431-404 i. Chr.) si infrangerea in 337 i. Chr. a coalitiei oraselor grecesti de catre Alexandru Macedon.

Perioada clasica reprezinta practic perioada de apogeu a civilizatiei grecesti in care democratia antica isi gaseste formula optima la Atena condusa de Pericle, republica greceasca isi gaseste un teoretician de mare tinuta care este Platon. Grecia clasica dezvolta si perfectioneaza cele doua forme de conducere prezentate deja monarhia si democratia militara la Sparta si democratia clasica la Atena. La Atena apare prima constitutie cunoscuta; a fost elaborata de Solon in anul 594 i. Chr., modificata de Clistene considerat fondatorul democratiei ateniene. A ramas in vigoare timp de 86 ani: investirea Adunarii poporului (ecclesia) cu drepturi suverane si restrangerea drepturilor Areopagului (consiliu aristocratic). in anul 507 i. Chr. Clistene a instituit ostracismul institutie menita sa previna tirania, adica conducerea abuziva a treburilor tarii de catre o singura persoana Justitia era incredintata Adunarii poporului, instanta judiciara suprema fiind tribunalul cu jurati (HELIAIA) compusi din 6000 de heliasti.

Procesele erau deschise din initiativa exclusiva a simplilor cetateni care se considerau lezati sau considerau ca statul era lezat Din aceasta cauza a fost mult incurajata delatiunea care a luat forma unei institutii, a delatorilor de profesie denumiti SICOFANTI. Sicofantii erau rasplatiti pentru activitatea lor cu jumatate din averea celui parat.

In ultimii ani ai secolului V au aparut la Atena arbitrii publici alesi dintre cetateni cu varste peste 60 de ani.

Ei aveau sarcina sa-i impace pe impricinati.

Pedepsele erau diferite functie de categoria sociala careia ii apartinea vinovatul. Puteau fi pedepse pecuniare sua exil temporar si definitiv, suplicii care nu se aplicau cetatenilor liberi ci numai sclavilor. Tradatorii si profanatorii locurilor sfinte erau condamnati la moarte fara exceptie.

Justitia ateniana nu poseda un cod de legi si are mai ales un caracter de masa, fara sa posede un corp de juristi specializati. Vinovatii erau condamnati de cetate, ceea ce reflecta mentalitatea comunitara a statului grecesc democratic. Economia se bazeaza pe mica proprietate agricola lucrata de taran cu familia lui. Se cultivau cereale dar productia de baza era obtinuta din cresterea maslinilor, smochinilor si vitei de vie. Sclavii in numar mare si total lipsiti de drepturi, tratati drept,, unelte vorbitoare formau baza economiei grecesti fiind folositi mai ales in minerit si mestesuguri. Schimbul de produse (comertul) se efectua pe baza de troc la nivelsul pietei interne. Comertul exterior era cel mai ...