Giuseppe Terragni si Arhitectura Rationalismului Italian

Extras din referat Cum descarc?

In timpul anilor tulburi in care fascismul incepea sa acapareze tot mai mult puterea in stat, corifeii regimului erau ocupati cu exploatarea oportunitatilor de pe planul politic si mai putin de formularea unor principii de baza. Mai mult, cu timpul, urmand exemplul sindicalistului francez Georges Sorel, Mussolini si partizanii sai au devenit convinsi de faptul ca o noua ordine sociala poate fi instaurata prin distrugerea violenta a vechii societati si o guvernare bazata pe decizii spontate si imprevizibile. De remarcat declaratia dictatorului de pe 23 martie 1921: ,,Noi nu credem in programe dogmatice, in modele rigide care se doresc impotriva schimbarilor ce au loc intr-o realitate complexa." In acelasi sens, cu doar doi ani mai inainte, in 1919, tot Mussolini afirma foarte expresiv ca: ,,... fascistii sunt tiganii politicii italiene, nefiind legati de niciun principiu fix..." Astfel, devine firesc modul cum aspectul nonconformist al teoriei politice a lui Mussolini si-a gasit ecoul in teoriile estetice ale perioadei, oferind inspiratie pentru o mixtura de idei conservatoare, progresiste si solutii de compromis pentru creionarea arhitecturii acelor ani. 
Spiritul clasic care a inceput sa se manifeste in Italia dupa sfarsitul primului razboi mondial, mai intai in pictura sub miscarea ,,Valori Plastici" condusa de Giorgio de Chirico si apoi in arhitectura odata cu miscarea ,,Classico Novecento" initiata de arhitectul Giovanni Muzio a fost punctul de plecare atat al Rationalismului italian, cat si a miscarii futuriste. Odata cu absolvirea studiilor din cadrul politehnicii din Milano, un grup de sapte arhitecti manati de idei ,,rationaliste" s-au autointitulat ,,Gruppo 7". Acestia erau: Sebastiano Larco, Guido Frette, Carlo Enrico Rava, Adalberto Libera, Luigi Figni, Gino Pollini si Guiseppe Terragni. Cu totii cautau sa realizeze noi si mult mai rationale sinteze dintre valorile nationale ale clasicismului italian si logica structuralista a erei masinii. In manifestul lor din 1926 intitulat ,,Note", ei si-au luat angajamentul de a explora o zona de mijloc dintre limbajul ezoteric al curentului Novecento, pentru care blocul de apartamente proiectat de Muzzio Cabrutta in Milano constituie un veritabil exemplu, si vocabularul dinamic al formelor industriale specific futuristilor.
Bloc de apartamente in Milano - Arh. Muzzio Carbutta
Bloc de apartamente in Milano - Arh. Muzzio Carbutta
Grupul a manifestat totodata o simpatie clara fata de Deutche Werkbund, o asociatie germana de artisti, arhitecti si designeri, care avea sa devina un important reper in dezvoltarea arhitecturii moderne si a designului industrial, precum si fata de lucrarile constructivistilor rusi. Totusi, cu tot entuziasmul lor fata de era masinii, Gruppo 7 a oferit mult mai mult credit reinterpretarii traditionalismului decat modernitatii. In acest sens ei au prezentat in 1926 o critica vehementa a futuristilor: ,,Caracteristica avangardei timpurii consta in conceperea unui amestec dinamic si agresiv de elemente bune si rele; carateristica spiritului tanar de astazi este manat pe de alta parte de dorinta de a exprima intelepciune si luciditate. Asta trebuie sa fie clar, noi nu intentionam sa ne rupem de traditii. Noua arhitectura, adevarata arhitectura, trebuie sa fie rezultatul asocierii logicului si rationalismului".
In ciuda afinitatii declarate fata de traditional, primele lucrari ale rationalistilor, mai ales cele ale lui Giuseppe Terragni afisau o preferinta evindenta fata de compozitii bazate pe motive industriale. Proiectele lui Terragni pentru o uzina de gaz si o fabrica de tuburi de otel, prezentate la Bienala de la Monza din 1927 par a fi mult mai apropiate de estetica inginereasca, decat de arhitectura.
O influenta considerabila asupra principiilor rationalistilor a avut-o cartea ,,Vers une architecture" a lui Le Corbusier publicata in 1923. In acest sens, un prim exemplu al acestei influente a fost fara indoiala cladirea Clubului Nautic A.M.I.L.A din Como proiectata de Pietro Lingeri in 1926, care cu aluziile sale la ingineria maritima a adus un omagiu oarecum simplist fata de lucrarea lui Le Corbusier.
Cladirea Clubului Nautic A.M.I.L.A din Como - Arh Pietro Lingeri
Acest proiect a anticipat totodata o abordare mai evidenta a modernismului, precum in cazul blocului de apartamente Novocomum, unde Lingeri a colaborat cu Giuseppe Terragni pentru a realiza ceea ce avea sa fie cunoscut si sub numele de ,,Il Transatlantico". Aici, influentat mult si de opera lui Muzio, Terragni s-a remarcat in 1928 prin finalizarea acestei cladiri in Como, care aducea un plus de noutate si dinamism in arhitectura acelei perioade.


Fisiere in arhiva (1):

  • Giuseppe Terragni si Arhitectura Rationalismului Italian.docx

Imagini din acest proiect Cum descarc?

Promoție: 1+1 gratis

După plată vei primi prin email un cod de download pentru a descărca gratis oricare alt referat de pe site.Vezi detalii.


Descarcă aceast referat cu doar 4 € (1+1 gratis)

Simplu și rapid în doar 2 pași: completezi adresa de email și plătești. După descărcarea primului referat vei primi prin email un alt cod pentru a descărca orice alt referat.

1. Numele, Prenumele si adresa de email:

Pe adresa de email specificata vei primi link-ul de descarcare, nr. comenzii si factura (la plata cu cardul). Daca nu gasesti email-ul, verifica si directoarele spam, junk sau toate mesajele.

2. Alege modalitatea de plata preferata:


* La pretul afisat se adauga 19% TVA, platibil in momentul achitarii abonamentului / incarcarii cartelei.

Hopa sus!