Galileo Galilei

Cand in primavara anului 1543, cu putin inainte de a inchide ochii, Nicholaus Copernic publica De revolutionibus orbium caelestium (Despre miscarile de revolutie ale corpurilor ceresti), nu banuia probabil ca opera sa va prilejui una din cele mai dramatice batali de idei din cate a cunoscut istoria culturii occidentale. Ceea ce la inceput parea sa fie doar o controversa intre cativa savanti de cabinet in jurul unei teorii cosmologice in raspar cu Biblia, simtul comun si traditia stintifica, avea sa devina, in mai putin de un secol, o confruntare ideologica de mare anvergura intre doctrina dogmatica a bisericii catolice, flancata de peripatetism, si stiinta moderna nascanda, ilustrata stralucit de Galileo Galilei.

A trebuit ca pe scena lumii stiintifice sa apara Galileo Galilei, care, abandonand consideratiile etice si metafiziceale unui Giordano Bruno in sprijinul heliocentrismului, sa furnizeze intr-un limbaj colorat si larg, accesibil publicului, argumente din fizica, date de observatie si probe experimentale irecuzabile in favoarea teoriei copernicane, pentru ca aceasta sa triumfe. Invatatul italian a fost primul om de stiinta, care a demonstrat, pe baza legilor dinamicii, adevarul teoriei astronomului polonez, si care, tot cel dintai, a oferit confratilor sai posibilitatea sa se convinga de visu, cu ajutorul lunetei sale astronomice, de temeinicia noii teorii cosmologice. De aceea se poate spune, aparent paradoxal, ca adevarata revolutie copernicana in gandirea filozofico-stiintifica europeana s-a savarsit fara Copernic si se datoreaza lui Galileo Galilei.

Geniu de tip renascentist doar prin pluralitatea vocatiilor-pentru matematica si astronomie, filozofie si fizica, tehnica si inginerie, literatura si medicina, muzica si pictura, invatamant si cercetare stintifica- Galilei apartine neindoielnic timpurilor moedrne. In persoana sa, teoreticianul minuitor de abstractiuni este dublat de practicianul inzestrat cu un prodigios spirit aplicativ, cercetatorul stintific se intalneste cu inginerul si inventatorul. Asa se face ca de numele sau se leaga contributii teoretice de covarsitoare insemnatate in fizica (principiile dinamicii, legile caderii corpurilor, izocronismul oscilatiilor pendulului, rezistenta materialelor) si descoperiri epocale in astronomie (satelitii lui Jupiter si Saturn, fazele planetei Venus, relieful lunii, petele solare), dar si inventii de mare valoare (telescopul, microscopul, balanta hidrostatica, termometrul, compasul geometrico-militar). Nascut la Pisa in 1564, anul nasterii lui Shakespeare si al mortii lui Michelangelo, Galileo Galilei a inceput prin a studia, la Florenta, limbile clasice, disciplinele umanistice, logica, muzica si pictura, iar la universitatea din orasul natal, medicina, pe care, in 1584, o abandoneaza definitiv pentru a se dedica matematicii si aplicatiilor ei practice, mai ales in domeniul fizicii. Rodul primelor sale cercetari si experiente pe acest taram il constituie descoperirea ...