Formarea regimului politic în România

Pentru a ajunge la intelegerea clara si logica a termenului de regim trebuie sa prezentam pe scurt continutul lui. Cuvantul regim vine de la verbul latinesc regere care inseamna a conduce, dar, pentru ca in timpii moderni cuvantul are o intrebuintare multipla, trebuie insotit de cuvantul politic, de origine greceasca, adjectiv al cuvantului polis care insemna in antichitate stat.

Prin urmare regimul politic trebuie echivalat cu conducerea statului.

Ajunse in pragul organizarii moderne, Moldova si Tara Romaneasca au fost determinate de revolutia din 1821 sa-si faureasca un alt regim politic care sa inlocuiasca regimul fanariot perimat si neromanesc.

Reprezentanti ai boierilor din cele doua tari intruniti in anii 1829-1830 la Bucuresti in cadrul unei comisii trebuia sa elaboreze un regulament de organizare a principatelor.

In anul 1831 acest statut era gata si a inceputsa fie aplicat, nu fara impotrivirea unor boieri si mai ales a mai multor tarani.

Isbucnita din necesitatea reorganizarii societatii pe noua baza capitalista, triumfatoare in Occident, a inlaturarii protectoratului tarist si a suzeranitatii otomane, precum si a desfintarii dependentei taranilor, a organizarii democratice a conducerii statului si a unirii celor trei tari romane intr-un singur stat, revolutia de la 1848 a fost o revolutie burghezo-democrata, in Tara Romaneasca avand si un scurt regim republican.

In Tara Romaneasca prin aderarea lui Ion Heliade Radulescu la gruparea revolutionara secreta Fratia in care rolul principal il aveau N. Balcescu, C. A. Rosetti si Ion Ghica a elaborat un program unic, cunoscut ulterior sub numele de Proclamatia de la Islaz pentru ca a fost adusa la 9 iunie 1848 la cunostinta unei mari adunari populare in satul Islaz.

Elementele lui principale indicau un regim politic democratic sub forma de republica si anume, independenta administrativa si legislativa, egalitatea politica a tuturor cetarenilor tarii, o Adunare generala conpusa din reprezentantii tuturor starilor societatii, domn responsabil ales pe cinci ani provenind din toate starile societatii, responsabilitatea ministrilor, libertatea absoluta a tiparului, garda nationala, emanciparea satenilor clacasi ce se fac proprietari prin despagubire, desfintarea rangurilor a tuturor, convocarea unei Adunari Constituante care sa reprezinte toate interesele sau meseriile natiei. S-a ales apoi un guvern provizoriu.

Peste doua zile o miscare insurectionala a maselor din Bucuresti si localitatile invecinate a silit pe Gh. Bibescu, domnul tarii sa acepte programul revolutiei si formarea unui guvern revolutionar provizoriu.

Dupa reprimarea actiunii revolutionare din 27 martie 1848, revolutionarii moldoveni au continuat actiunea de subminare a regimului boieresc a lui M. Sturza. O parte din ei, intruniti la Brasov la 12-24mai au elaborat un nou program intitulat Printipiile noastre pentru reformarea patriei, mai concis si mai categoric decat cel dim martie. Se hotara ...