Feminin Versus Masculin Mitul Sophiei Și Originile Feminismului

Fara indoiala, asa cum spune Th. P. van Baaren, religia este o functie a culturii (Drijvers-Leertouwer, 1973, p. 160), desi o delimitare de cultura ca fenomen care este in afara religiei dar o si cuprinde s-ar putea sa nu corespunda situatiei actuale, in care religia este cultura, ca o expresie a unor factori atit ecologici (Harris, 1977; Lincoln, 1981), cit si antropologici (sau chiar antropogonici) (Morin, 1973). Acest principiu de baza al grupului de la Groningen a condus la o radicala reconsiderare a fenomenologiei religiei, intr-adevar, daca religia trebuie studiata mai ales in legatura cu acea cultura careia ii este functie, atunci problema categoriilor si modelelor nu mai are nici o importanta. Sint total de acord cu H. J. W. Drijvers si L. Leertouwer care apreciaza ca trebuie sa se dezvolte o metoda de comparatie complet diferita de aceea a fenomenologiei (Drijvers-Leertouwer, 1973, p. 163). Aceasta afirmatie foarte clara este necesara, deoarece in articolul meu sint obligat sa ma ocup de materiale care cu greu ar putea trimite la o origine comuna sau la [ideea unei] oarecare descendente. Totusi, am numeroase motive sa sustin ca abordarea mea este strict istorica, avind in vedere ca ea se bazeaza pe fapte certe, desi o perspectiva strict genetica nu le poate oferi o explicatie valida. Aceste fapte trebuie tratate ca atare si metodologia noastra nu trebuie sa le evite daca ele nu se potrivesc cu ea, ci ele trebuie sa largeasca si sa modifice, daca este necesar, metodologia noastra. Deoarece, asa cum afirma H. J. W. Drijvers, metoda istorica nu exista; exista numai metode, folosite in disciplina istoriei potrivit cu problemele de la care pleaca cercetatorul si subiectul la care lucreaza (Drijvers, 1973, p. 58). Un subiect la care am inceput sa lucrez cu mult timp in urma este mitul Sophiei si locul lui in diferite sisteme gnostice. Am descoperit ca, exceptind gnoza valentiniana (Stead, 1969), nu exista un corpus de texte despre mitul Sophiei, lipsa a cercetarii pe care acest articol, oricit de incomplet si de imperfect ar fi, incearca s-o indrepte. Am descoperit de asemeni ca multi dintre cercetatorii care s-au ocupat de acest mit au fost foarte interesati sa-i determine originile (Bousset, 1907; Quispel, 1974; Schenke, 1962; Stead, 1969; MacRae, 1970; Rudolph, 1980), si numai ocazional au dovedit o anumita preocupare pentru inter pretarea lui, de obicei in termeni psihanalitici (Meslin, 1970 si 1973; Pagels, 1979). Oricum, nimeni nu pare sa fi notat faptul ca situatia de baza reflectata in mitul Sophiei - anume, aceea ca responsabilitatea pentru deteriorarea conditiei umane in lumea actuala este atribuita unui pacat originar si patimilor ulterioare ale unei entitati feminine - nu se limiteaza numai la gnosticism.

Dimpotriva, un asemenea mit, avind analogii surprinzatoare cu mitul Sophiei, este foarte raspindit si daca aleg numai citeva exemple pentru demonstratia mea nu o fac din pricina ca as duce lipsa de ...