Evreii în epoca modernă

Una dintre monstruozitatile pe care le-a comis ratiunea iluminata in iluziile sale desarte este antisemitismul-ura fata de evrei ca noua miscare de masa aparuta dupa industrializare. Dialectica luminilor nu a oprit proiectul modernitatii in fata evreilor, ci le-a pregatit acestora catastrofe inimaginabile: emanciparea, asimilarea, antisemitismul, Auschwitz, sionismul, statul Israel si conflictul din Orientul Apropiat sunt legate intre ele printr-o serie complexa de cauze si efecte dialectice (=care interactioneaza neintentionat). Nici un factor nu poate fi explicat fara ceilalti. Istoria evreilor dupa 1789 trimite mai mult decat oricare alta la anumite tonalitati de un tragism aparte al istoriei universale. Dialectica progresului i-a aruncat pe evrei peste procesul de emancipare, de asimilare si peste antisemitism, spre monstruozitatea crimelor in masa comise la scara industriala, monstruozitate intruchipata la Auschwitz.

Iluminismul voltarian si revolutia franceza si cea industriala faceau deja necesara, ca un pret pentru acordarea de drepturi civile individuale, o solutionare la nivel colectiv a problemei evreiesti. Nationalismul, national-socialismul si comunismulau accentuat dialectica dintre emancipare si asimilare, luand asimilarea fortata rept paravan al urii manifestate in Epoca moderna impotriva evreilor. Antisemitismul va fi escaladat, el executand consecinte latente ale logicii iluministe, consecinte duse pana la cele mai amare deznodaminte-Auschiwtz, ca ascensiune extrema a antisemitismului de dreapta, ura treptata fata de sionism si fata de statul Israel, dinspre stanga.

Dupa Revolutia franceza si cea industriala se va accentua tensiunea creata de izolarea si asimilarea (voita sau fortata) a evreilor, factori importanti ai istoriei generale si ai celor evreiesti contopindu-se in complexe explozive, care se vor intoarce impotriva evreilor: pe langa modificarea relatiilor socio-economice dintre sefarzi si askenazi, industrializarea va aduce cu sine si o repotentializare mai catastrofala decat oricand a constantelor treditionale ale existentei evreiesti. Conflictelor legate de formarea si afirmarea identitatii evreilor, variabile dupa loc si perioada, li se va adauga o alta scindare, aparuta odata cu Iluminismul si cu varianta acestuia, Haskala : contrar evreimii care facea presiuni din Ghetto, reprezentata de catre Moses Mendelssohn si discipolii sai, se va mentine o evlavie fundamentalista, restransa pe cat posibil la ghetoul mesianic, evlavie simbolizata astazi Mea Sherim din Ierusalim (fondata in 1873). Toate conflictele interevreiesti vor lua nastere intre ortodoxia evreiasca poloneza si modernizarea prin asimilare. In spiritul iluminst, revolutia franceza va asigura emanciparea evreilor in doua etape : cea a sefarzilor (1790) si cea a asenazilor (1791). Insa o data cu dobandirea unor drepturi civile egale in cadrul a ceea ce se va numi nation une et indivisible , ei isi vor ...