Urmas al unei vestite familii moldovenesti, care a jucat un rol insemnat in viata politica si sociala a Moldovei, Emil Racovita s-a nascut in Iasi, la 15 noiembrie 1868. Primii ani de scoala ii urmeaza la Pacurari, avandu-l ca invatator pe indragitul povestitor de la Humulesti, Ion Creanga, iar mai tarziu isi desavarseste pregatirea la Institutele Unite din Iasi, unde are o seama de profesori vestiti de pe vremea aceea, ca marele chimist Petru Poni, geologul Grigore Cobalcescu si istoricul Alexandru D. Xenopol. Respectand dorinta parintilor sai, el se inscrie la facultatea de drept din Paris, urmand in acelasi timp si cursurile scolii de antropologie. Sub indrumarea profesorului Lacaze-Duthieris inteiemetorul scolii zoologice de la Sorbona, din Paris isi imbogateste cunostintele sale in domeniul larg al stiintelor naturii. Framantat de toate aspectele vietii oamenilor Racovita se face cunoscut inca din acea perioada ca sustinator al miscarii socialiste mondiale, luand parte la cel de-al doilea congres international al studentilor socialisti de la Geneva. Apoi, participa la constituirea Internationalei a II-a, semnand actul prin care ziua de 1 Mai este proclamata ziua internationala a celor care muncesc. Cercetator sarguincios, isi sustine teza de doctorat in Franta, devenind un specialist cunoscut si apreciat in intreaga lume. Participarea sa la expeditia antarctica-belgiana, organizata intre anii 1897-1899 sub conducerea locotenentului Adrien de Gherlache, a avut un rol hotarator pentru cariera sa de explorator si de om de stiinta. In vara anului 1897 Racovita se imbarca in orasul Anvers pe vasul Belgica, in calitate de naturalist al expeditiei antarctice-belgiene. Aceasta expeditie, care avea drept scop cercetarea stiintifica a regiunii Polului Sud, avea printre participantii sai si pe Roald Amundsen, celebrul explorator de mai tarziu al regiunilor polare. Intre Emil Racovita si Roald Amundsen se naste o stransa prietenie. In drumul ei spre Polul Sud, Belgica face numeroase opriri, descoperindu-se pamanturi noi. Una din insulele noi, descoperite de exploratori, a fost botezata de catre Racovita in cinstea vestitului sau profesor de la Iasi, Insula Cobalcescu. In timpul expeditiei, Racovita face observatii biologice si strange un bogat material cuprinzand animale si plante din regiuni necunoscute pana atunci. El descopera singura planta fanerogama (planta cu flori ce se inmulteste prin seminte) care traieste in tinutul antarctic, Aira antarctica. Descoperirile facute in anii urmatori, prilejuite de numeroasele sale explorari pe care Racovita le face insotit de neobositul sau colaborator si prieten, profesorul Rene Jannel, au adus la definirea sub numele de troglobionte a animalelor retrase in domeniul subteran, adevarate relicte, martori ai timpurilor trecute, pensionari ai lumii animale, a caror cercetare s-a dovedit a fi un real folos pentru studiul evolutiei ...
Ne pare rau, pe moment serviciile de acces la documente sunt suspendate.
