Direcțiile emancipării statului în concepția lui Galbraith

In cadrul acelor economisti a caror opera nu poate fi incadrata intr-un curent dominant figureaza Schumpeter, Sombart, Sraffa,Galbraith, adica economistii eterodocsi care sunt originali prin caracterul lor, prin folosirea metodelor, au emis idei care au indemnat la reflective, si au elaborate o opera incitanta.

Eterodocsii au relevant necesitatea integrarii analizei economice curente in evidentierea rolului coalitiilor, a conflictelor si imperfectiunii informatiei. Acestia au studiat domenii care se invecineaza, pornind de la fapte au acordat importanta unor fenomene neglijate, dar care se situeaza la frontiera stiintei economice. Au pus in circulatie cunostinte esentiale, teorii pofunde si analize istorice, care dau raspunsuri si explicatii ce nu se gasesc in lucrarile “marilor curente”.

Gandirea economica a eterodocsilor se caracterizeaza prin faptul ca economia dupa parerea lor este o parte a sistemului sociocultural. Galbraith integreaza analiza managementuluiu, economia si teoria organizatiei, teoreticienii reglarii, la randul lor, acorda un loc important istoriei si societatii in analizele economice. Institutiile reprezinta esenta vietii economice. Galbraith si Veblen prin curentul institutionalist American acorda un rol major institutiilor in cercetarea economic, facand din aceasta abiectul principal al cercetarilor economice. Aceasta cercetare l-a situate pe Galbraith in opozitie fata de neo-clasici.

Puterea si conflictele reprezinta esenta economiei. Incepand cu teoria comertului international a lui List fondata pe raporturile ierarhiei de dominatie si pana la aceea de contra-putere a lui Galbraith, eterodocsii au asezat raporturile asimetrice si inegalitatilein central reflectiilor lor. Dezvoltarea economica este dinamica si istorica, deoarece eterodocsii considera ca timpul si dinamica economica trebuiesc luate in campul cercetarii in mod obligatoriu.

Eterodocsi sunt adeseori inclinati sa trateze dezvoltarea ca opozitie intre tarile dezvoltate, bogate si subdezvoltate, sarace. Ei au elaborate teorii importante ale dezvoltarii tarilor sarace.

Pentru eterodocsi economia este mai intai o stiinta aobservatiilor si numai dupa aceea urmeaza modelarea si interpretarea faptelor.

John Kenneth Galbraith este unul dintre economistii eterodocsi, ce s-a nascut in anul 1908 in Canada intr-o familie de fermieri de origine scotiana,a urmat cursurile Universitatii din Toronto pe care le-a terminat in anul 1931,dupa care a continuat studiile la Universitatea Berkley din S.U.A. Aici, alaturi de studii de economie agrara, a studiat profound opera lui Alfred Marshall. La Universitate a participat la dezbateri cu privire la consecintele ce urmau Marii depresiuni ce a zbuciumat lumea intre anii 1929-`33.

Aparitia in anul 1936 a cartii lui Keynes, „Teoria generala a folosirii mainii de lucru, a dobanzii si a banilor”, a avut o influenta si asupra lui Galbraith care a aderat la keynesism, prin propriile sale pareri cu privire la implicarea statului in economie. Galbraith afirma ca „Harvard datoreaza pe de o parte prestigiul lui Keynes. Pentru ca Harvard este aceea care a deschis portile ideilor lui in America. Economistii sai Alvin Hansesn, Saymour si Paul Samuelson devenira campioni...Eu adesea am zis ca Keynes a sosit la Washington prin Harvard”.

J.K Galbraith a fost consilierul unor importanti oameni politici precum Adlai Stevenson si J.F Kennedy , al unor organisme guvernamentale, ambasador in India intre anii 1961-1963 , unde a intretinut bune relatii cu Jawaharlal Hehru, membru al diferitelor orgnizatii politice si nepolitece.