Dintre cel trei religii mondiale mari - budismul, crestinismul si islamul, ultima este cea mai tinara si cea mai dinamica (dupa ritmul de crestere a numarului credinciosilor). In prezent, majoritatea celor care se convertesc la una din aceste trei confesiuni o constituie neofitii musulmani. Cauzele sint multiple si se deosebesc in dependenta de situatia concreta si specificul fiecarei regiuni, tari sau continent luate in parte. Prezenta musulmana este estimata astazi la 46 de tari si o cincime din populatia globului .
O scurta istorie
ISLAMUL IN OFENSIVA
Islamul a aparut in secolul VII pe peninsula Araba si s-a raspindit cu o viteza uimitoare in toate cele patru puncte cardinale ale lumii. Catre secolul opt, pasionarismul arab si-a atins punctul sau maxim. In componenta Califatului Arab intrau teritorii care se extindeau pe trei continente: de la peninsula Pirineica (la Vest) - pina la Ind (la Est) si de la pragurile Nilului (la Sud) - pina la Marea Aral (la Nord). In anul 718, Maslamah (fratele califului umayad) conduce ultimul asediu arab (soldat cu esec) al Constantinopolului. Basileul iconoclast Leon al III-lea din dinastia Isauriota a fost acela care le-a spulberat sperantele sarazinilor de a patrunde in Europa prin Strimtori. A urmat catastrofa de la Akroinon din anul 740 in fata imparatului bizantin Constantin al V-lea care le-a pecetluit sarazinilor si portile Anatoliei.
In Occident, inaintarea maxima a arabilor a fost oprita in anul 732 linga oraselul francez Poitiers. Pe cimpia adiacenta, un detasament usor inarmat, aflat sub comanda lui Abd ar-Rahman, este infrint de catre cavalerii ferecati in zale ai majordomului Frantei Carol Martel.
Dupa aceste nereusite a urmat scindarea califatului in zeci de califate mai mici, emirate, sultanate s. a. m. d. Puterea in aceste state este acaparata de catre mercenari si mameluci (,,gul`am": robi straini de origine cumana (kipceaci) si caucaziana (,,cerkesi") transformati, precum ienicerii la turci, intr-un fel de garzi de elita). Arabii au incetat sa mai duca razboaie de cucerire. In schimb, comertul, mestesugurile, stiinta si cultura araba, ating apogeul infloririi lor. Europa feudala ramasese cu mult in urma stralucitoarei civilizatii arabo-musulmane. Stafeta expansiunii musulmane a fost preluata de catre popoarele turcice convertite si ele la Islam (indeosebi turcii seleucizi si tatarii). Catre secolul XVII, ,,Dar-al-Islam" cuprindea Africa de Nord, Orientul Apropiat si Mijlociu, Asia Centrala, Caucazul de Nord, tinuturile de pe Volga, arhipelagul Malaez si peninsula Malaka.
Sub puterea cuceritorilor musulmani se gasea aproape intreaga peninsula Balcanica si Hindustanul, litoralul african al Oceanului Indian (care a devenit un fel de ,,lac interior" al lumii musulmane). In aceste regiuni insa misionarismul islamic nu a avut un asa succes ca in alte parti ale lumii. Musulmani au devenit numai renegatii crestinismului din Balcani (bogomilii) si reprezentantii castelor discriminate din India (,,paria" - intangibilii si ,,shudra" - slugile). Statele musulmane detineau controlul asupra drumurilor comerciale dintre Asia, Africa si Europa. In secolul XIV, concomitent cu izgonirea musulmanilor de pe peninsula Iberica, are loc ultima ofensiva militara a lumii islamului - cea a Imperiului Otoman. Bataliile de la Lepanto, Viena si Zenta au pus insa capat expansiunii turcesti. Dupa anul 1682 se incepe declinul lent, dar implacabil al Portii Otomane si, odata cu ea, a intregii lumi islamice.
Totusi, inca pe parcursul a citeva secole, Turcia a intruchipat lumea musulmana, deoarece anume ea stapinea principalele locuri sfinte ale islamului: Meka, Medina si Ierusalim (Al-Kuds). Dupa un razboi de uzura cu Persia, otomanii au pus mina si pe locurile de pelerinaj ale minoritatii siite: An-Najaf si Kerbela. Sultanii turci purtau titlul de califi ai drept-credinciosilor (musulmanilor) si ocrotitori a locurilor sfinte.
1. Alexandru Savin, analist politic www.mdn.md, 2005
2. Paul Dobrescu, Geopolitica, Ed. Comunicare.ro, Bucuresti 2003
3. Samuel P. Huntington, Ciocnirea civilizatiilor si refacerea ordinii mondiale, Ed. Antet, 1997
4. Ziarul "Romania Libera", 22 Iulie 2006, articol de George Baltac "Islamul in Europa"
5. Robert van de Weyer, Islamul si Occidentul, Ed. ALLFA, Bucuresti 2001
Pentru a descărca acest document,
trebuie să te autentifici in contul tău.
