Schimbarile social-economice adanci, care au insotit transformarea Romei intr-un mare stat mediteranean, nu numai ca au provocat criza vechiului sistem politic, dar au exercitat o influenta uriasa asupra vietii ideologice a societatii romane. Intre sfarsitul secolului III si inceputul secolului I i. e. n. a avut loc o criza a vechii ideologii romane . Aceasta criza a fost in primul rand rezultatul dezvoltarii interne a Romei, dar era legata, fara indoiala, si de intrarea Romei in vasta arena internationala si de patrunderea din ce in ce mai intensa in Roma a influentelor elenistice (mai ales de pe timpul razboaielor din Peninsula Balcanica si din Asia Mica). Limba greaca se raspandise pe scara larga in cercurile sus-puse ale societatii romane. Odata cu limba a patruns in Roma si cultura greaca; profesorul grec devenind personaj indispensabil al familiilor romane bogate; cunoasterea literaturii grecesti a devenit un semn de distinctie; au luat fiinta scoli retorice organizate de greci; trupe de actori greci dadeau la Roma reprezentatii in limba materna. Obiceiurile elenistice exercitau o influenta din ce in ce mai mare asupra felului de trai al aristocratiei si bogatasilor romani. Numerosi oameni politici de vaza din Roma au inceput sa se declare pe fata filoeleni ca, de pilda, Flaminius, Scipionii si altii. Obiceiurile grecesti s-au raspandit si in viata de toate zilele. Obiceiul de a se intocmi inscriptii in versuri pe morminte, amintit mai inainte, fusese imprumutat din Grecia. Raderea barbii, obiceiul de a sta culcat in timpul mesei si o serie de alte obiceiuri fusesera aduse de asemenea de greci. Imitarea a tot ce era grecesc devenise o raspandita, mai ales in cercurile aristocratice ale societatii sclavagiste romane. Dar patrunderea acestor influente straine in Roma nu s-a desfasurat fara lupta si fara opozitie. Dupa toate probabilitatile, cercurile largi ale societatii romane au fost ostile acestor inovatii straine si le-au opus o rezistenta darza. In acest sens este extrem de caracteristica activitatea celebrului censor din anul 184 i. e. n., Cato cel Batran care inscrisese printre punctele principale ale programului sau lozinca luptei impotriva ceruse reintroducerea vechilor moravuri ale stramosilor. Totusi, influentele elenistice au contribuit, fara indoiala, la raspandirea instructiei in paturile de sus ale societatii si la cresterea culturii. In jurul unuia dintre cei mai mari oameni politici din acea vreme, Scipio Aemilianus, se crease un cerc din care faceau parte filozofi si scriitori. Printre ei, locul cel mai de seama apartinea celebrului istoric grec Polybiu si filozoful grec Panaitios. Amandoi propovaduiau doctrina stoica (asa-numita scoala stoica medie sau romana), adaptand-o la nevoile si cerintele societatii romane. Cresterea continua a teritoriului statului roman, dezvoltarea relatiilor sclavagiste, lupta politica acerba au pus amprenta lor pe ideologia si cultura ...
ISTORIA UNIVERSALA Vol. II
După plată vei primi prin email un cod de download pentru a descărca gratis oricare alt referat de pe site (vezi detalii).
