Cucerirea Daciei

Adoptiunea si apoi moartea lui Nerva l-au surprins pe Traian in provinciile germanice, ramanand la frontierele de pe Rin, din Pannonia si de pe Dunare pana spre sfarsitul anului 99. Aceasta lunga stationare la frontiere a pregatit expeditiile sale de mare anvergura.

Inainte de a se intoarce la Roma, in iarna 98-99 e.n., Traian incepe un turneu de inspectie, pe frontiera danubiana. In "Panegiricul" sau, publicat in timpul si dupa primul razboi dacic, Pliniu subliniaza ca astfel Traian intimida pe Decebal si ii zadarnicea orice plan de noua actiune ofensiva. In realitate, Traian urmarea, mai ales, sa verifice si sa consolideze capacitatea de lupta a legiunilor stationate in zona danubiana. Patru dintre acestea se aflau in Pannonia (I Adiutrix, XII Gemina, XIV Gemina, XV Apollinaris), trei in Moesia Superioara (IV Flavia, II Adiutrix, VII Claudia) si inca doua in Moesia Inferioara (I Italica si V Macedonica). Traian inspecteaza taberele acestor legiuni, fortele auxiliare si fortificatiile de la frontiera. Totodata, el intreprinde lucrari importante, cum ar fi: construirea sau numai terminarea construirii soselei de pe malul sudic al Dunarii, la Cazane, care prelungea de fapt unele amenajari rutiere mai vechi. Cum atesta vestita inscriptie "Tabula Traiana", aceasta sosea s-a realizat prin taierea unor bucati de stanca iar podeaua sa a fost sustinuta de console de lemn fixate in malul pietros. Noi fortificatii au fost ridicate in mai multe locuri. Toate aceste actiuni faceau parte dintr-un plan de pregatire a vastei campanii intreprinse impotriva dacilor. Nici chiar declaratiile de pace, mentionate de Pliniu nu puteau insela pe nimeni.

PRIMUL RAZBOI DACIC

Cauze:

- intentia lui Traian de a spala presupusa rusine rezultata din tratatul incheiat intre Domitian si daci.

- Pliniu se refera la dispretul dacilor fata de Imperiul Roman, prilejuit de stipulatiile tratatului, lucru dovedit de incursiunile in teritoriile romane.

- de asemenea, Criton semnaleaza ca Decebal umilise pe romani prin incheierea pacii din 89 e.n., considerand acest lucru ca pricina fundamentala a razboiului lui Traian si a cuceririi regatului dac. Decebal a folosit clauzele tratatului pentru a-si spori capacitatea de lupta. Astfel el a atras in randurile armatei dace un numar mare de transfugi recrutati dintre militarii romani cei mai destoinici.

Dacii si-au fortificat puternic cetatile si au fabricat masini de lupta eficace. Armata daca, pregatita de militari romani, deprindea tactica de lupta romana.

Cauzele imediate ale cuceririi Daciei sunt: a) de ordin politico-militar; b) de natura economica.

a) Cauze de ordin politico-militar.

- statul dac devenise prea puternic pentru ca romanii sa mai poata asigura securitatea deplina a frontierei danubiene.

- Traian avea intentia de a fauri in Europa estica o latinitate puternica, replica a celei create in Occident de Caesar si de August, Dacia urmand sa devina un bastion avansat al acestei latinitati, in mijlocul vecinilor aprigi ai romanilor.

- apararea provinciilor balcanice de triburile migratoare. Totodata, el nu voia sa lase intreg estul Imperiului in sfera lingvistica-culturala elenica si spera sa creeze un rasarit latin, alaturi de cel grecesc.

- romanii doreau sa cucereasca toate statele civilizate de la frontierele lor, numite "lumea locuita", din care faceau parte si dacii. Prin acest lucru se urmarea de fapt cucerirea regatului part, principalul stat civilizat.

- Traian nu considera posibila o actiune de anvergura impotriva partilor, inainte de a-si fi asigurat spatele, adica inainte de a fi lichidat primejdia constituita de statul dac al lui Decebal.

b) Cauze de ordin economic

- aurul dacilor, bogatiile subsolului si solului dacic, al minelor si ogoarelor sale, au determinat in mare masura cucerirea Daciei, care astfel putea sustine material celelalte campanii.

- posibilitatea colonizarii unor noi teritorii promitea solutionarea partiala a unor deparitati sociale si devierea unor nemultumiri.

- linia Dunarii era mai usor de aparat decat o frontiera in interiorul Daciei. Experientele Imperiilor Bizantin si Otoman, dar si cele ale Imperiului Roman, o dovedesc.