Crima de la Teatrul Ford

...La 9 mai 1865, în vechea cladire a Arsenalului din orasul Washington si-a început sedintele Tribunalul militar.În S.U.A. abia se terminase sângerosul razboi civil, care durase patru ani.Ultimele regimente ale armatei zdrobite a statelor sclavagiste din sud depuneau armele în fata trupelor nordiste.În aceeasi zi de 9 mai a fost arestat în statul Georgia Jefferson Davis, presedintele Confederatiei sudiste înfrânte, care dupa caderea capitalei acesteia -Richmond - se ascunsese.

Trecusera deja 24 de zile din clipa fatala când împuscatura actorului Booth curmase la teatrul "Ford" viata presedintelui Abraham Lincoln.Asasinul reusise sa se ascunda.Dupa cautari asidue, în noaptea de 25 spre 26 aprilie, a fost descoperit la o ferma izolata.În timpul schimbului de focuri Booth a fost ranit mortal si curând a decedat.

Si iata cum, la 9 mai, tara îndurerata, care numai cu cinci zile în urma îsi condusese presedintele pe ultimul drum, astepta raspunsul la întrebarea: Cine dirijase mâna asasinului John Wilkes Booth, cine se afla în spatele acestui dandy plin de sânge, agent al spionajului sudist?

Istoriografia americana a reprodus multa vreme versiunea oficiala a asasinarii lui Lincoln fara a o pune la îndoiala.Situatia s-a schimbat dupa aparitia monografiei "De ce a fost asasinat Lincoln?" (1937).Autorul acestei carti, Otto Eisenschiml(1880-1963), s-a nascut în Austria într-o familie de americani.Pasionat de istoria razboiului civil din S.U.A.,Eisenschiml a sustinut timp de 20 de ani o explicatie proprie a cauzelor care au dus la asasinarea lui Lincoln.

La sfârsitul razboiului civil din S.U.A. (1861-1865), situatia lui Lincoln era destul de dificila.El se bucura de încrederea maselor largi ale americanilor, care se convinsesera ca, presedintele, desi cu multe ezitari si solutii de compromis, mergea în întâmpinarea nazuintelor poporului.Dar numarul dusmanilor politici ai lui Lincoln nu numai nu se micsora, ci, dimpotriva, crestea.Îl urau atât plantatorii sudisti cât si simpatizantii acestora din statele nordice, partizani ai întelegerii cu statele sclavagiste rebele.În acelasi timp, politica lui Lincoln continua sa provoace nemultumirea radicalilor-aripa stânga a propriului sau partid, partidul republican.

Ca presedinte, Lincoln era si comandant suprem al fortelor armate, si de aceea asasinarea lui a fost considerata o crima de competenta tribunalului militar.

...În fata tribunalului au aparut opt persoane, acuzate ca, în complicitate cu Jefferson Davis, John Wilkes Booth si alti insi (spioni sudisti care actionau în Canada), au fost implicate în asasinarea lui Lincoln, în atentatul împotriva secretarului de stat William Seward si în planurile de atentat împotriva vicepresedintelui Andrew Johnson si a generalului Ulysses Grant, comandantul fortelor armate ale Statelor Unite.

Vinovatia soldatului sudist de 20 de ani Lewis Paine(Lewis Thornton Powell) n-a stârnit nici o îndoiala.Acest tânar ursuz, tacut, originar din teritoriile înca slab populate ale Floridei, patrunsese în locuinta secretarului de stat Seward, îi provocase cu un cutit o rana îngrozitoare, care numai dintr-o întâmplare nu devenise mortala, încercase sa-l împuste pe fiul lui Seward, pe care-l salvase doar faptul ca pistolul nu luase foc, si în sfârsit , îi schilodise rau de tot pe alti câtiva oameni ai casei.

Al doilea acuzat, ucenicul farmacist David Herold, fusese unul dintre cele mai energice si active ajutoare ale lui Booth.Toate depozitiile lui constituiau un amestec abil de semiadevar si minciuna, care urmarea sa îndrepte ancheta pe o pista falsa.Mascând pe cât posibil propriul rol, aruncase în dreapta si în stânga aluzii ca ar cunoaste numele unor participanti mai importanti la conjuratie.Dar aceste aluzii ramasesera suspendate în aer, stârnid în timpul sedintelor o foarte slaba curiozitate atât din partea anchetatorilor cât si a procurorului.Tribunalul avea nevoie de un criminal D.Herold a carui condamnare trebuia sa demonstreze ca justitia i-a pedepsit aspru pe asasini.În mod cert, Herold nu a înteles acest lucru, ceea ce i-a asigurat un loc la spânzuratoare.

Al treilea inculpat, spionul si contrabandistul George Andrew Atzerodt, recunoscuse înca din timpul instructiei participarea la o conspiratie cu scopul de a-l rapi pe Lincoln.Atzerodt sustinea ca el nu fusese de acord sa participe la asasinarea presedintelui, însa faptele dovedesc contrariul.Acuzarea a dovedit ca Atzerodt închiriase o camera la hotelul "Kirkwood", unde locuia vicepresedintele Andrew Johnson.În acea camera fusese ascuns un adevarat depozit de arme.S-a stabilit ca Atzerodt se interesase ce camera ocupa vicepresedintele, iar la 14 aprilie se grabise anume spre hotelul "Kirkwood".Este adevarat ca Atzerodt nu-l omorâse si nici nu încercase sa-l omoare pe vicepresedinte.În seara fatala conspiratorul pur si simplu se îmbatase.