Corneliu Zelea Codreanu

S-a nascut la 13 septembrie 1899 la Husi. Este educat intr-un mediu sever la Liceul Militar Manasrirea Dealu, apoi la Botosani si Husi. In 1916, pe cand era numai de 17 ani, pleaca voluntar pe front, alaturi de tatal sau in razboiul pentru infaptuirea Romaniei Mari. A absolvit Facultatea de Drept din Iasi in 1922 si isi continua studiile cu unele intreruperi la Viena, Geneva si Grenoble pentru doctoratul in economie politica, pe care insa, datorite evenimentelor politice care reclama prezenta sa in tara, nu mai are timp sa si-l ia.

Lupta anticomunista si nationalist-crestina o incepe de timpuriu. Inca din 1919 el aduna mai multi colegi de liceu in Padurea Dobrina, langa Husi, si se leaga impreuna sa se opuna cu arma in mana bolsevicilor, daca acestia patrund in Romania.

Cativa ani a activat in Garda Constiintei Nationale, organizatie nationalista din Iasi, condusa de muncitorul Constantin Pancu.

In 1921 este ales presedintele Societatii Studentilor de la Drept, iar in 1922 infiinteaza Asociatia Studentilor Crestini la Iasi. Primul moment de mare cumpana in viata lui este 25 octombrie 1924 cand il impusca pe prefectul politiei din Iasi Constantin Manciu. Prefectul se facuse remarcat si urat, in acelasi timp, prin grozavele represiuni asupra studentilor nationalisi. Tanar avocet, Codreanu il reprezenta pe studentul Comarzan intr-un process deschis de acesta impotriva prefectului care il maltratase mai multe ore in beciul politiei. LA iesirea din tribunal Manciu insotit de cativa subofiteri si jandarmi s-a napustit asupra lui Codreanu, pe care il amenintase de fata cu judecatorul presedinte de sedinta. Corneliu Codreanu a scos revolverul si a tras asupra lui Manciu si a inca doi subofiteri. Singurul care a murit a fost Manciu. In urma unui proces care a durat aproape sapte luni, pigmentat cu numeroase si vehemente manifestatii de simpatie pentru viitorul Capitan, instanta de la Turnu Severin l-a achitat pe Codreanu, considerand ca fapta sa a fost in legitima aparare, la numeroase provocari ale prefecutlui. In afara de acest episode, lui Codreanu nu i s-a mai putut imputa nici o violenta pe care sa o fi comis direct sau indirect. El a fost totusi implicat de catre autoritati in mai multe procese privitoare la unele violente comise de legionary, dar niciodata nu afost comandat.

A refuzat in repetate randuri sa ia puterea in stat printr-o revolutie sau lovitura cu arma in mana. El a spus ca Legiunea va ajunge la putere atunci cand majoritatea romanilor vor fi convinsi de justetea luptei sale.

Desi I se pregatise evadarea din inchisoarea de la Ramnicu-Sarat, unde a fost depus dupa simulacrul de process prin care a fost condamnat la zece ani de temnita in 1938, el a refuzat sa fuga.

Corneliu Zelea Codreanu a fost ucis prin strangulare in timpul unui transfer de la Ramnicu-Sarat la Jilava, in noaptea Sfantului Andrei 28 spre 29 noiembrie 1938, in padurea Tancabesti, alaturi de alti 13 camarazi, Decemvirii si ...

1. Francisco Vega-"Istoria Garzii de Fier" , Ed Humanitas, 1995

2. Gh Buzatu, Corneliu Ciucanu, Cristian Sandache-"Radiografia Dreptei Romanesti" , Ed FF Press-Bucuresti, 1996

3. Flor Strejnicu-"Miscarea Legionara si evreii" , Ed Imago-Sibiu, 1996

4. Nicolae Rosca-"Cronica unor evenimente politice", Ed Gardian-Timisoara, 1996