Celții în Transilvania

In a doua etapa a culturii La Tcne, subimpartita de arheologi dupa criterii functionale, stilistice si cronologice, in perioadele 400-250 i.

Cr., in lumea celta se inregistreaza importante schimbari culturale, iar expansiunea teritoriala ajunge la apogeu. Cuceririle celte cuprind, in aceasta perioada, un teritoriu care se intinde din insulele britanice - la vest, pana in Asia Mica - la est, si din Italia si Grecia - la sud, pana in partea centrala si de nord a Germaniei. In Europa centrala marile comunitati tribale celte isi extind dominatia de-a lungul intregului sec. IV i.

Cr. Pe teritoriul Boemiei si, ulterior, al Moraviei si Slovaciei, s-au stabilit triburile boilor, in timp ce la miazanoapte, in Campia Panonica, ajung triburile anartilor si, mai jos, in jurul cotului Dunarii, la nord de Budapesta, cele ale eraviscilor. In jurul anului 60 i.

Cr. teritoriile gruparilor tribale celte mentionate mai sus sunt atacate de getii lui Burebista, care ocupa asezarile fortificate mai importante, cum sunt Zemplin, Budapesta-Gellert, Zidovar.

In spatiul intra - si extracarpatic al regatului dac al lui Burebista, aceiasi celti au exercitat, numai partial in mod direct, un control militar si politic efetiv, cu interesante influente culturale, pana pe la mijlocul sec. III i.

Cr. Prezenta lor pe actualul teritoriu al Romaniei este semnalata, pentru prima oara, in a doua jumatate a sec. IV i.

Cr. Pe la sfarsitul sec. IV i.

Cr. si inceputul secolului urmator, se constata avansarea lor, mai mult sau mai putin masiva, spre centrul Transilvaniei. Pe teritoriul de est si nord-est al muntilor Apuseni, in bazinul Tisei si al afluentilor ei, autohtonii invinsi faceau parte din triburile scite sau traco-ilirice, in timp ce pe cursul Muresului erau asezate populatiile dace si o mica comunitate de triburi.

Se pare ca autohtonii au fost invinsi in urma unor confruntari de mare intensitate. O confirmare in acest sens o reprezinta din inventarul mormintelor gasite in necropolele celte documentate arheologice din Transilvania: abund armele si obiectele utile vietii cotidiene ale razboinicului. In necropolele din Apahida, Ciumesti, Aradu Nou s-au gasit resturi de care de lupta, securi, coifuri si scuturi. In Transilvania celtii au pus sub control zonele cele mai fertile pentru agricultura si cresterea animalelor si au valorificat imediat minele de fie si argint.

Se presupune ca, dupa o perioada de ciocniri intre patura dominanta celta si populatia autohtona a dacilor, intre ele s-au stabilit raporturi de convetuire: in zonele locuite prezenta acestora din urma este atestata de obiecte care, din punct de vedere stilistic si tehnic, apartin perioadei anterioare cuceririi.

Cultura materiala a celor invinsi era inferioara celei a cuceritorilor. Arheologic, s-a constatat un transfer firesc de forme si tehnici noi catre populatia dominata si comunitatile dace ramase autonome, ca urmare a unei probabile retrageri a populatiei spre zonele deluroase si de munte, mai ...