Cele 9 muze în mitologia greacă, minotaurul din Creta

In mitologia greaca, 9 zeite, fiice ale lui Zeus cu Mnemosyne, zeita memoriei. Se credea despre muze ca ii inspira pe artisti, in special pe poeti, filosofi si muzicieni. Tarziu, in vremurile romane (secolele 3-5) , se spunea ca fiecare muza domnea asupra unei anumite arte: Caliope era muza poeziei epice; Clio a istorii; Euterpe a poeziei lirice cantata cu acompaniament de flaut; Melpomena a tragediei; Terpsihora a cantecelor corale si a dansului; Erato a poeziei de dragoste canatata cu acompaniament de lira; Polimnia a poeziei sacre; Urania a astronomiei si Talia a comediei.

In mitologia greaca, un tanar frumos, fiu al zeului raului, Cephisus. Datorita frumusetii sale, multe femei s-au indragostit de Narcis, dar el le-a refuzat. Printre victimele dragostei a fost si nimfa Echo care a infruntat neplaceile Herei si care a fost condamnata de catre zeita sa nu mai vorbeasca nicodata, decat sa repete ceea ce i se spunea. Echo nu a putut astfel sa-i spuna lui Narcis despre dragostea pe care i-o purta, dar intr-o zi, pe cand acesta se plimba in padure, el s-a departat de insotitorii sai. Cand a strigat, Este cinva aici? , Echo a raspuns bucuroasa, Aici, aici. Neputand sa o vada ascunsa printre copaci, Narcis a strigat, Vino! , iar raspunsul a venit inapoi Vino! Vino! , in timp ce Echo a iesit din padure cu bratele deschise. Narcis a refuzat dragotea lui Echo cu cruzime; ea a fost atat de umilita incat s-a ascuns intr-o pestera si a ramas acolo pana cand nu a mai ramas nimic din ea decat vocea. Pentru a-l pedepsi pe Narcis, razbunatoarea zeita Nemesis l-a facut pe acesta sa se indragosteasca nebuneste de chipul sau minunat. Privindu-se insistent, si neputand sa-si mai i-a ochii de la reflexia fetei sale intr-o fantana, el s-a ofilit. In locul in care zacea corpul sau, a crescut o floare foarte frumoasa, onorand numele si memoria lui Narcis.

Titius Livius (Livy) - 59i. H. -17d. H, istoric roman, a carui Istorie a Romei, a fost una din principalele surse de informare despre inceputurile Romei si una dintre operele clasice ale vechii literaturi Romane. Livy s-a nascut si a murit la Patavium (Padova) in nordul Italiei, dar probabil si-a petrecut mare parte a vietii in Roma.

Istoria Romei a fost o naratie de evenimente de la fondarea orasului, in 753 i. H. pana in anul 9 i. H., in 142 de carti. Dintre acestea numai 35 au supravietuit in forma completa: Cartile I-X, care cuprind in mare parte bilanturi semilegendare ale originii si ale inceputului istoriei orasului; Cartile XXI-XLV, care se ocupa cu Razboiul Macedonian si cu cel de-al doilea Razboi Punic. Exista fragmente a catorva alte carti, si continutul celor care au mai ramas, cunoscute din descrierile altor autori. Cartile au fost publicate in grupuri a cate cinci, primul in 26 i. H. iar ultimul dupa anul 14 d. H. Scriind in timpul domniei Imparatului Augustus, cand Imperiul Roman domina lumea Mediteraneana, Livy a intentionat ca istoria sa sa demonstreze ca Roma a fost menita maretiei ...