Castelul Medieval

Castelul feudal era prezent in cadrul societatii, el amintind de desele razboaie dintre nobili, dar trebuie precizat ca totodata el diferea de la o zona la alta mai ales ca marime datorita posibilitatilor economice diferite ale celor care il construiau.

Simbol al puterii feudale, castelul seniorului era situat pe o ridicatura de pamant, de obicei un deal, in jurul caruia nu se vedeau nici copaci, nici tufe, acest loc fiind lasat gol pentru ca nici un dusman sa nu se poata apropia fara sa fie vazut din turnul castelului, dupa care urmau paduri mari in care seniorul mergea la vanatoare.

Construit la inceput din lemn, apoi din piatra, el era alcatuit din:

- ziduri despartitoare si intretaiate cu turnuri pentru paza, izolate de exterior prin santuri pline cu apa peste care se trecea cu ajutorul unor poduri mobile;

- un turn, numit donjon, in care se tineau rezervele pentru a putea rezista unui asediu indelungat;

- un pod principal mobil cu ajutorul caruia se putea intra in donjon;

- curte interioara in care se refugiau taranii;

- un subsol unde se aflau pivnitele cu hrana necesara pentru a rezista unui atac prelungit al castelului.

Castelul era un colos de piatra in interiorul caruia se gaseau alei si scari ce duceau spre turnurile de control de unde garzile inspectau imprejurimile. La primul etaj se afla locuinta seniorului unde acesta isi primea oaspetii, vasalii, taranii , intr-o sala incapatoare , unde se putea lua masa dar se putea tine si judecata.Camerele din interiorul castelului erau numeroase insa putin confortabile datorita salilor mari, reci si prost luminate. Mobilierul rar era format din cateva lazi pentru hrana, paie si blanuri pentru dormit. Pentru ca seniorul isi cinstea oaspetii, banchetele erau frecvente. La marile sarbatori menestrelii cantau despre fapte de vitejie, iar cantaretii si jonglerii ii inveseleau pe meseni.

Viata in aer liber ii facea placere seniorului care participa la intreceri numite turnire. Aceste turnire puteau sa dureze pana la o saptamana si, cu ocazii speciale , chiar doua saptamani. In ziua deschiderii se alcatuiau echipele si se selectionau participantii, apoi urmau turnirele individuale, cele in grup, apoi o zi de odihna inainte de turnirul final, toate presarate cu serbari si patreceri. Acestea erau marile evenimente sportive ale timpului, atragand multi spectatori, de la negustori bogati la mestesugari obisnuiti, jongleri, vanzatori de hrana si hoti de buzunare. Participau de obicei cam o suta de cavaleri, fiecare insotit de doi scutieri calare, un armurier si sase servitori in livrea. Cavalerul trebuia sa poarte o armura pictata, stralucitoare, un coif crestat in valoare de 20-50 de livre, sa aiba un cal de lupta de 25-100 de livre in afara de armasarul sau de drum, steaguri, harnasament