Benjamin Franklin

Benjamin Franklin, mare om politic, diplomat luptator inflacarat pentru indepandenta Statelor Unite ale Americii, mare savant si filosof, s-a nascut la 17 ianuarie 1706 la Boston, Massachusetts, intr-o familie saraca. De la varsta de 10 ani, a inceput sa lucreze, intai in atelierul tatalui sau (meserias lumanarar), apoi in tipografia unui frate mai mare. La 17 ani pleaca la Philadelphia unde lucreaza ca tipograf, gravor, legator, redactor, etc. Printr-o munca intensa, Franklin a devenit un om cult si a desfrasurat la Philadelphia o susutinuta activitate social-politica si culturala. Printre primele sale actiuni intreprinse, se numara infiintarea unei organizatii orasenesti de pompieri, denumita Uniunea societatilor contra focului, prima de acest fel din America. Organizeaza de asemenea paza de noapte a orasului si tot lui I se datoreaza initiativa construirii unei mari sali de conferinte, in care avea dreptul sa vorbeasca orice persoana, indiferent de apartenenta politica, sociala sau religioasa. Mai tarziu, in aceasta imensa cladire avea sa se instaleze Prima Universitate americana, a carei infiintare se datoreaza tot lui Franklin.

Benjamin Franklin a fost si cel care in 1732 a publicat primul numar al Almanahului sarmanului Richard. In acelasi an, Franklin propune infiintarea unei academii sub conducerea pastorului Peters; dar aceasta nu ia in serios propunerea, preferand alte indeletniciri mai banoase. Un an mai tarziu insa, Franklin infiinteaza Societatea filozofica, al carei viitor va avea urmari foarte importante pentru cultura americana.

Pe cand se afla in plina ascensiune, la varsta de 34 de ani, isi pierde parintele, in varsta de 89 de ani, care se stinge fericit ca fiul sau reusise sa devina un om util societatii.

Franklin a fost preocupat de multe domenii ale stiintei, dar cea mai mare atentie a acordat-o fizicii. Principalele sale lucrari in domeniul electricitatii le-a efectuat intre anii 1747-1754. Ignorand teoriile la moda precum si cele mai bune din explicatiile date din antichitate si pana la el atractiei electrice, fizicianul american elaboreaza pe baze experimentale o teorie generala a electricitatii care a capatat adeziunea majoritatii savantilor. El introduce termenii electrizare, electricitate pozitiva, electricitate negativa si emite ideea conservarii sarcinii electrice, care a devenit una din ideile fundamentale ale fizicii moderne. Aproape toate faptele cunoscute la acea vreme au putut fi explicate calitativ de catre Franklin printr-o teorie care apela la conceptia particulelor de materie electrica si a electricitatii pozitive sau negative. In Experimente si observatii asupra electricitatii, Benjamin Franklin afirma ca electricitatea este un fluid unitar si face distinctia dintre electricitatea negativa si pozitiva; tot el arata ca ca electricitatea poate magnetiza si demagnetiza acele de fier. In 1747, intr-o scrisoare, Benjamin Franklin descrie cum descoperise ca un conductor cu varf ascutit poate ...