America și războiul din Vietnam

Extras din referat Cum descarc?

In creuzetul vietnamez, experienta internationala americana s-a intors impotriva ei. Societatea americana nu a dezbatut, asa cum ar fi facut altele, neajunsurile politicii proprii, ci necesitatea ca America sa-si asume vreun rol pe arena internationala. Tocmai acest aspect al controversei privind Vietnamul a produs rani care s-au dovedit atat de dificil de uitat si aproape insurmontabile din anumite puncte de vedere. 
Nu s-a intamplat des ca urmarile actiunilor intreprinse de o natiune sa fie atat de departe de intentiile sale initiale. In Vietnam, America a pierdut complet din vedere principiul de baza al politicii externe pe care Richelieu il avansase cu trei secole mai devreme: ,,intre lucrul care trebuie sustinut si forta care urmeaza sa-l sutina trebuie sa se afle un raport de proportie geometrica". O abordare geopolitica conforma unei analize a interesului national ar fi facut distinctia intre ceea ce era semnificativ din punct de vedere strategic si ceea ce era periferic. Ea ar fi intrebat de ce crezuse America util pentru securitatea sa sa stea deoparte in 1948, cand comunistii cucereau marele premiu care era China, iar acum isi identifica securitatea nationala cu o tara asiatica mult mai mica si care nu mai fusese independenta timp de 150 de ani si nici nu cunoscuse vreodata independenta in granitele ei actuale. Analiza geopolitica a pericolelor specifice create de cucerirea comunista a unei tari indepartate a fost considerata subordonata celor doua sloganuri pereche, al opunerii impotriva agresiunii in abstract si al impiedicarii extinderii comunismului. Victoria comunista in China intarise convingerea politicienilor americani ca nici o continuare a expansiunii comuniste nu mai putea fi tolerata si nici trecuta cu vederea . 
Cand, in secolul XIX, Bismark, super-practicianul Realpolitikului, si-a gasit cei mai apropiati aliati - Rusia si Austria- intr-o apriga disputa privind framantarile din Balcani, care se desfasurau la cateva sute de mile departare fata de granintele Germaniei, el a spus raspicat ca Germania nu va intra in razboi din cauza problemelor din Balcani; pentru Bismark, Balcanii nu valorau, dupa propria-i expresie, ,,nici cat oasele unui grenadier pomeran. Statele Unite nu si-au bazat calculele pe o matematica similara. In secolul XIX, presedintele John Quincy Adams isi avertizase compatriotii asupra pericolului unei aventurari in afara granitelor pentru urmarirea unor ,,monstri indepartati". Totusi, maniera wilsoniana de a aborda politica externa nu permitea nici o distinctie intre monstrii care trebuiau distrusi. Universalist in abordarea ordinii mondiale, wilsonismul nu s-a bazat pe o analiza a importantei relative a diverselor tari, astfel America fiind obligata pentru ceea ce credea ea ca este drept, indiferent de conditiile locale si de geopolitica . 
In cursul secolului XX, presedintii au sustinut ca America nu avea interese egoiste si ca principalul obiectiv international urmarit era pacea si progresul. In acest spirit Truman, in discursul sau inaugural din 20 ianuarie 1949, isi angaja tara in slujba scopului utopic al unei lumi in care ,,toate natiunile si toate popoarele sunt libere sa se guverneze asa cum cred ele de cuviinta". In cele doua discursuri ale sale, Eisenhower a preluat aceeasi tema intr-un limbaj inca si mai exaltat. El a descris o lume in care tronurile au fost rasturnate, imperii uriase fusesera maturate de pe fata pamantului si noi natiuni au luat nastere: ,,Concepand apararea libertatii, ca si libertatea insasi, ca fiind unica si indivizibila, noi tratam toate continentele si popoarele cu egal respect si cinstire" . Kennedy vedea generatia sa ca fiind descendenta a primei revolutii democratice din lume, afirmand in mod solemn ca ,,toate natiunile trebuie sa stie, indiferent daca ne vor binele sau raul, ca vom plati orice pret, vom purta orice povara, vom infrunta orice greutate, vom sprijini orice prieten si ne vom opune oricarui dusman pentru a asigura supravietuirea si succesul libertatii". Discursul acesta era cealalta fata a monedei lui Palmerston, care spunea ca Marea Britanie nu avea prieteni, ci numai interese .
Documente politice si declaratii oficiale ale vremii arata ca expansiunea comunismului in lume nu a fost pusa sub semnul intrebarii nici o clipa. In februarie 1950, cu patru luni inaintea declansarii conflictului in Coreea, Documentul 64 al Consiliului National al Securitatii conchidea ca Indochina era o ,,zona cheie a Asiei de Sud-Est si se afla sub amenintare directa". Memorandum-ul a marcat inceputul asa numitei Teorii a Dominoului, care prevedea ca, in cazul caderii Indochinei, Burma si Thailanda aveau sa cada si ele curand, iar ,,echilibrul Asiei de Sud-Est se va afla atunci in mare pericol". In ianuarie 1951, Dean Rusk declara ca ,,a neglija continuarea cursului actual la limita maxima a posibilitatilor noastre ar fi dezastruos pentru interesele noastre in Indochina si, ca urmare, in restul Asiei de Sud-Est". In luna apriilie anului precedent, documentul 68 al CNS concluzionase ca echilibrul global in Indochina se afla in pericol: ,,orice extindere substantiala a ariei de dominatie a Kremlinului ar crea posibilitatea ca nici o coalitie capabila sa infrunte Kremlinul cu o forta mai mare sa nu poata fi formata" .

Fisiere in arhiva (1):

 America si razboiul din Vietnam.docx

Bibliografie

Bowie, Robert, Waging Peace: How Eisenhower shaped an enduring Cold War strategy, USA, Oxford University Press, 2000.
Fisher, Cristopher, Nation building and the Vietnam War in ,,Pacific historical review", vol. 74, nr. 3, august 2005.
Fulbright, W. James, The Crippled Giant: American Foreign Policy and its domestic consequences, New York, Vintage Books, 1972.
Gettleman, Marvin, Vietnam and America: The Most Comprehensive Documented History of the Vietnam War, New York, Published by Grove Press, 1995.
Idem, Viet Nam: History, Documents and Opinions on a major world crisis, Greenwich, Fawcett Publications, 1966.
Halberstam, David, The best and the brightest, New York, Publishing Ballantine Books, 1993.
Herring, George, America's Longest War, The United States and Vietnam 1950-1975, New York, Publishing McGraw-Hill Book Co., 2001.
Hoopes, Townsend, The limits of intervention. An inside account of how the Johnson policy of escalation in Vietnam was reversed, New York, Publishing David McKay, 1971.
Johnson, B. Lyndon, The Vantage Point: Perspectives of the Presidency 1963-1969, New York, Publishing Holt McDougal, 1971.
Karnow, Stanley, Vietnam: A history, New York, Publishing Penguin Books, 1997.
Kissinger, Henry, Diplomatia, Bucuresti, Editura All, 1998.
Nixon, Richard, No more Vietnams, New York, Publishing Arbor House Co., 1987.
Olivier, Kendrick, Towards a new moral history of the Vietnam war in ,,The historical journal", vol 47, nr. 3, septembrie 2004.
Schlesinger, Arthur, A thousand days: John F. Kennedy in the White House, Published by Black Dog& Leventhal Publishers, 2005.
Schoenbaum, Thomas, Waging Peace and War: Dean Rusk in the Truman, Kennedy and Johnson Years, New York, Publishing Simon&Shuster, 1988.
Shivkumar M., Reconstructing Vietnam War History in ,,Economic and Political Weekly", vol. XXXI, nr. 1, 6 ianuarie 1996.
Smith, Robert, Rebellion and repression and the Vietnam war in ,,Annals of the American Academy of political and social science", vol. 391, septembrie 1970.
Vasquez, John, A learning theory of the american anti-vietnam war movement in ,,Journal of peace research", vol. XIII, nr 4, 1976.