Alexandru Ioan Cuza

Extras din referat Cum descarc?

Nascut la 20 martie 1820, la Barlad, Alexandru Ioan Cuza si-a petrecut o parte din copilarie pe mosi tatalui sau, la Barbosi. A crescut astfel aproape de tarani si printre ei. Poate ca si aceasta explica, in parte, dragostea sa pentru oamenii satelor. Trimis la Iasi, in pensionul deschis nu de mult la marginea orasului de francezul Victor Cuenim (unul dintre ofiterii ramasi pe aici din armata condusa de Napoleon in dezastruoasa campanie impotriva Rusiei), ii avu colegi de invatatura, printre altii, pe Vasile Alecsandri si Mihail Kogalniceanu, care, ii vor deveni, mai tarziu, in epoca Unirii si a infaptuirii statului national roman, sfetnici apropiati si colaboratori directi. Matei Milo, viitorul mare actor, i-a fost, de asemenea, coleg.
In vara lui 1834, prin august, tanarul Alexandru Cuza pleaca la Paris sa-si completeze invatatura. Impreuna cu el plecau si alti fii de boieri, cam de aceeasi varsta, printrre care varul sau Nicolae Docan si Vasile Alecsandri.
Alexandru Ioan Cuza isi trecu in decembrie 1835 examenul de bacalaureat in litere. Ca si Vasile Alecsandri, vru apoi sa invete medicina, inscriindu-se la facultatea respectiva, dar parasi repede gandul acesta, neputand suferi disectiile si trecu la drept.
Spre sfarsitul lui 1839 se inapoie in tara cu titlul de membru al Societatii economistilor din Paris, fara a-si termina studiile juridice. Inca din septembrie 1837 devenise cadet ca si Kogalniceanu si altii, pregatindu-se pentru cariera de ofiter. Dar in februarie 1840, la numai cateva luni dupa sosirea in tara, isi dadu demisia din armata, intrand curand in magistratura. Era un om curtenitor si prietenos, dornic de petreceri si de glume, amuzand pe cei din jur cu snoavele si conversatia sa. Infatisarea-i era placuta: statura mijlocie, par castaniu bogat, ochii albastri, stralucitori si inteligenti. Atragator si plin de farmec, se bucura peste tot de o buna primire.
La una din obisnuitele petreceri boieresti ce se tineau lant iarna in dulcele targ al Iesilor, Cuza cunoscu pe aceea care avea sa-i devina curand sotie: Elena Rosetti. Era mai tanara cu cinci ani decat el, fiica a postelnicului Iordache Rosetti si a Catincai, nascuta Sturdza, boieri cu mosie la Solesti, in tinutul Vasluiului, unde Elena isi petrecuse anii copilariei. Casatoria a avut loc la Solesti, in ultima zi din luna aprilie a anului 1844. Este interesant de retinut ca A. I. Cuza a refuzat sa primeasca robii dati Elenei pe foaia de zestre.
Intinsele legaturi de rudenie ale parintilor Elenei cu famili din protipentada Moldovei nu puteau sa-i fie decat de folos tanarului Cuza. Inca inainte de casatorie era membru la judecatoria tinutului Covurlui, unde apoi va fi presedinte. Impreuna cu sotia, se instala in casele parintilor sai de la Galati.
Desi casnicia lor n-a fost una dintre cele mai izbutite, Cuza nedovedindu-see a fi un sot prea statornic, intre ei s-au pastrat totusi intotdeauna relatii respectuoase.
Abia iesita in lume, aflandu-se inca ...


Fisiere in arhiva (1):

  • Alexandru Ioan Cuza.doc

Imagini din acest proiect Cum descarc?

Descarca gratuit aceast referat (0 €)

Completezi numele, prenumele și adresa de email. După aceea primesti prin email link-ul pentru descărcare. Completeaza o adresă de email validă.

1. Numele, Prenumele si adresa de email:

Daca nu gasesti email-ul, verifica si directoarele spam, junk sau toate mesajele.



Hopa sus!