In constiinta istorica si istoriografia romaneasca, data de 27 martie/9 aprilie 1918 s-a impus ca ziua Unirii Basarabiei cu Romania. Fara a contesta in vreun fel importanta momentului istorici respectiv, in cele ce urmeaza, prin sintagma ,,Unirea Basarabiei cu Romania" vom intelege o succesiune de fapte, evenimente si evolutii, anticipate de framantarile declansate la scurt timp dupa abdicarea tarului Nicolae al II-lea, incadrabile grosso modo intre constituirea Sfatului Tarii, spre finele anului 1917 si auto-dizolvarea acestuia la 27 noiembrie/10 decembrie 1918, dupa votarea unirii depline neconditionate cu statul roman. Prin sintagma balcanistica occidentala ne referim la contributiile stiintifice circumstantiate spatiului sud-est european (inclusiv romanesc), apartinand unor specialisti din spatiul vest-european si nord-american, scrie in limbile engleza, franceza sau italiana, ori traduse in limba romana. Astfel, din istoriografia lui Georges Castellan Histoire des Balkans ( XIV-eme-XX-eme siecles), Pari, Fayard, 1991, 535p, Catherine Durandin Histoire des Roumains, Paris, Fayard, 1994, 573p. Si Alain Ruze La Moldova entre la Roumanie et la Russie. De Pierre le Grand a Boris Eltsine, Paris, L'Harmattan, 1997, 222 p. Din istoriografia britanica am consultat sintezele alcatuite de catre Richard J. Crampton, Europa Rasariteana in secolul al XX-lea si dupa, traducere de Cornelia Bucur, Bucuresti, Curtea Veche, 2002 (editie originala 1994/1997, 560 p., respectiv Stevan K. Pavlowitch, Istoria Balcanilor (1804-1945), traducere de Andreea Doica, prefata de Lucian Leustean, Iasi, Polirom, 2002, 346 p. (editie originala, Londra 1999). Dintre sintezele germane de balcanistica, am putut consulta varianta in limba engleza a operei lui Edgar Hosch, the Balkans a short history from Greek times to the present-day, tradusa de Tonia Alexander, Faber&Faber, Londra, 1972, 213 p. (editie originala 1968). Din istoriografia italiana consacrata acestui spatiu, atentia noastra s-a oprit asupra sintezei lui Alberto Basciani (n. 1968), consacrata dificultatilor de integrare a Basarabiei in cadrul edificiului national-statal interbelic romanesc, La Bessarabia nella Grande Romania: 1918-1940. La difficile unione, prefazione di Keith Hitchins, seconda edizione, ampliata e rivista, Roma, Aracne, 2007, 413 p. Cele mai numeroase contributii istoriografice consultate provin din spatiul nord-american incepand cu faimoasa lucrare memorialistica a diplomatului de origine ceha Charles Vopicka (1857-1935), Secrets of the Balcans, publicata in 1921 si tradusa dupa noua decenii si in limba romana (Charles U. Vopicka, Secretele Balcanilor. Sapte ani din viata unui diplomat in centrul furtunos al Europei, traducere, note si postfata de Andrei Alexandru Capusan, Iasi. Institutul European, 2012, 317 p. Si continuand cu sintezele realizate de catre Robert Lee Wolf, The Balkans in our time, Washington - Seattle, 1978 (editie originala 1956), Leften S. Stavrianos The since 1453, New York, Holt, Rinehart & Winston, 1963, 970 p., Charles si Barbara Jelavich Formarea Statelor nationale balcanice (1804-1920), traducere de Ioan Cretiu, cuvant introductiv si control stiintific de prof. univ. Dr. Camil Muresanu, Cluj-Napoca, Editura Dacia 1999 (editia originala 1977), Barbara Jelavich, Istoria Balcanilor. Secolul al XX-lea, traducere de Eugen Mihai Avadanei, Iasi, Institutul European, 2000, 432 p. 9editie originala 1983), Keith Hitchins, Romania (1866-1947), editia a III-a, traducere de George G. Potra si Delia Razdolescu, Bucuresti, Editura Humanitas, 2004, Charles King, Moldovenii, Romania, Rusia si politica culturala, traducere de Diana Stanciu, Chisinau, Editura Arc, 2002, XXIV, 274 p. (editie originala 2000), Glenn E. Torrey, Romania in Primul Razboi Mondial, traducere de Dan Criste, Bucuresti; Meteor Publishing, 2014, 488 p. (editie originala, 2012, Universitatea din Kansas) si terminand cu un eseu interdisciplinar, aparut recent si datorat unui lingvist pasionat (si) de istorie, Andrew Baruch Wachtel, Balcanii - o istorie despre diversitate si armonie, traducere de Cristina Ispas, prefata de Daniel Cain, Bucuresti, Editura Corint, 2016, 223 p. din vasta istoriografie romaneasca dedicata Basarabiei in general, si unirii ei cu statul roman, am ales, ca repere semnificative, varianta in limba romana a operei publicate de catre Gheorghe I. Bratianu (1898-1953) in anul 1943, in limba franceza, Basarabia - drepturi nationale si istorice, editie ingrijita si note de Florin Rotaru, traducere de Ecaterina Holban, Bucuresti, Editura Semne, 1995, 143 p., si sinteza istoricului roman basarabean Gheorghe I. Cojocaru (n. 1963), Integrarea Basarabiei in cadrul Romaniei (1918-1923), Bucuresti, Editura Semne, 1997, 269 p. In activitatea noastra de documentare, am cautat sa decelam, sa analizam si sa sistematizam modul in care sunt reflectate, in cadrul cartilor mai sus amintite, urmatoarele evenimente, realitati, evolutii si probleme: - evolutia Basarabiei pana la momentul 1917; - impactul izbucnirii agitatiilor revolutionare din Rusia asupra acestei provincii; evenimentele din perioada aprilie - octombrie 1917; - constituirea Sfatului Tarii (octombrie - noiembrie 1917); - amenintarile bolsevica si ucraineana si chemarea trupelor romane; - actiunile trupelor romanesti in Basarabia si relatiile cu populatia locala; - proclamarea independentei depline a Republicii Democratice Moldovenesti (24 ianuarie/6 februarie 1918); - problema Basarabiei in cadrul tratativelor de la Bucuresti - Buftea; - actul de unire conditionata din 27 martie/9 aprilie 1918; - situatia din Basarabia in primele luni dupa unire (inclusiv reactia bolsevicilor si a nationalistilor ucraineni); - actul de unire neconditionata a Basarabiei cu Romania (27 noiembrie/10 decembrie 1918); - recunoasterea internationala a unirii (1919-1920 si ulterior); - situatia Basarabiei in cadrul Romaniei interbelice.
După plată vei primi prin email un cod de download pentru a descărca gratis oricare alt referat de pe site (vezi detalii).