Unirea Basarabiei

In august 1914 incepu razboiul mondial si romanii din Basarabia, in numar de aproape 300.000 de oameni, luptara sub steagul rusesc pentru slava si marirea asupritorilor lor, si aceasta fara intrerupere pana la izbucnirea marii revolutii ruse din 1917. La inceputul anului 1917 operatiunile pe front incetinira din ce in ce mai mult, in schimb insa incepura sa se inmulteasca manifestatiile, intrunirile, conferintele si mitingurile nesfartite ale soldatilor din dosul frontului, prin care o lume de oameni, satui de razboi si zapaciti de doctrinele socialiste, comuniste si utopice, puneau la cale noua ordine de lucruri in Rusia, o ordine de lucruri care sa asigure fiecaruia viata cea mai sloboda, fara munca si osteneala. "Republica" visata de ei trebuia sa devina pamantul fagaduintei, in care fara nici o truda trebuia sa curga lapte si miere. Dar cu toata propaganda aceasta bolsevica, soldatii moldoveni din Basarabia, care apartineau unitatilor rusesti ce operau pe frontul din Bucovina si Moldova, avura prilej sa se intalneasca cu conationali de-ai lor din vechiul Regat, din Ardeal si din Bucovina si din contactul acesta rodnic sa se lamureasca sufleteste si sa-si lumineye mintea lor buimacita de ideile revolutionare la faclia curata si frumoasa a ideii nationale. Prin atingerea lor cu fratii de aceleasi sange se desteapta tot mai viu constiinta lor nationala, ce fusese atata vreme inabusitade urgia cnutului rusesc. Desteptarea constiintei nationale romanesti in randurile soldatilor si ofiterilor moldoveni din Basarabia aduse foarte curand roadele cuvenite.

Pilda ostasilor era urmata si de cetatenii ramasi la vetrele lor si de toti intelectualii basarabeni ce se intoarsera acasa. Luna aprilie 1917 poate fi considerata ca luna mitingurilor si congreselor ce se tinura in toata Rusia. Fireste, Basarabia nu putea ramane in urma altor gubernii. In capialele de judete, in Chisinau si Odessa, se intrunira moldovenii pentru a-si spune cuvantul cu privire la noua organizare a patriei lor mai restranse. Inceputul al facura delegatii cooperativelor satesti care, intrunindu-se in congres general in zilele de 6 si 7 aprilie 1917, votara o motiune prin care cereau autonomia administrativa, relegioasa, scolara si economica a Basarabiei, precum si convocarea unei adunari legislative, care sa voteze legile necesare. In ziua de 18 aprilie pe stil vechi se tinu La Odessa grandiosul miting ostasesc, la care, pe langa vro 10.000 de soldati moldoveni, veniti de pe diferite fronturi, mai luara parte si un numar foarte considerabil de studenti ce cerusera si obtinusera cursuri din istoria si literatura romana la Universitatea din Odessa si intelectuali moldoveni intre care Catelli, Baluta si altii. Din cuvantarile rostite si din motiunea votata cu o indescriptibila insufletire se desprindea hotararea tuturor de a cere si de a obtine autonomia politica pentru Basarabiasi de a organiza cohortele moldovenesti pentru mentinerea ordinii publice. Acestea luara fiinta in mai 1917 si anume cu asentimentul comandamentului suprem al armatei rusesti de pe frontul roman. Mai apoi Comitetul soldatilor de pe frontul roman ceru generalului Scerbacev sa retraga unutatile ruse din Basarabia si sa porneasca numarul cohortelor moldovenesti pentru a scuti populatia de jefuirile soldatilor bolsevizati.

In zilele de 19 si 20 aprilie se intruni la Chisinau congresul preotimii basarabene, care cerea in fruntea bisericii basarabene un mitropolit roman, precum si autonomia politica, convocarea unei adunari nationale si constituirea unui "inalt sfat" cu atributii legislative si executive. Motiuni similare fura votate in toate circumscriptiile administrative din Basarabia. Dascalimea basarabeana nu se lasa mai prejos. Si ea se intruni in congres general la Chisinau pentru a hotara romanizarea invatamantului