Secolele al XVIII-lea si al XIX-lea s-au caracterizat, pe plan european, prin constituirea si afirmarea natiunilor moderne. In acest cadru general se inscrie si evolutia poporului roman.
In ciuda separatismului politic determinat de faptul ca in epoca medievala ideea de stat nu suprapunea ideea de neam si mai ales, de contextul extern bazat pe impunerea zonelor de influenta a marilor puteri si chiar stapanirea straina asupra unor teritorii romanesti(Transilvania, Banat, Bucovina, Basarabia, Dobrogea), legaturile de limba, de credinta, obiceiuri, institutii comune, raporturi politice si culturale au fost permanente. Pe baza acestor legaturi si sub influenta iluminismului, in zoriii epocii moderne se naste natiunea romana ale carei optiuni politice fundamentale erau unitatea si independenta.
Inainte de a deveni o realitate institutionala, statul roman modern a fost imaginat ca proiect politic de generatii de intelectuali si oameni politici, de la Dimitrie Cantemir la Ioan Inochentie Micu si reprezentantii Scolii Ardelene in Transilvania si pana la elita autohtona constituita in ,,partida nationala"in Tara Romaneasca si Moldova.
In Transilvania, lupta romanilor avea ca obiectiv emanciparea nationala, in timp ce in Principate viza modernizarea societatii romanesti si modificarea statutului politico-juridic international.
A. Proiecte politice la sfarsitul secolului al XVIII-lea si inceputul secolului al XIX-lea.
a. Obiectivele miscarii reformatoare in Principate in sec. XVIII
Instaurate in 1711 in Moldova si in 1716 in Tara Romaneasca, domniile fanariote au reprezentat o accentuare a dominatiei otomane. In ambele Principate, regimul politic fanariot s-a caracterizat prin:
- grecizarea domniei si a altor institutii laice sau ecleziastice (in defavoarea boierimii autohtone), a culturii si a invatamantului,
- restrangerea autonomiei,
- fiscalitatea excesiva (cresterea si diversificarea darilor de diverse tipuri impuse populatiei),
- sporirea obligatiilor fata de Imperiul Otoman.
In acelasi timp secolul fanariot a insemnat si inceputul modernizarii Principatelor. Unii dintre domnitorii fanarioti (Constantin Mavrocordat, Alexandru Ipsilanti, Ioan Caragea), au initiat, sub influenta iluminismului, o serie de reforme interne care au vizat sistemul fiscal, administratia, invatamantul, situatia tararnimii, inaugurand astfel un proces de modernizare a statului.
Adancirea crizei regimului turco-fanariot, pierderea unor pozitii importante in structurile politico-administrative ale statului in favoarea grecilor au determinat boierimea autohtona munteana si moldoveana, grupata in partida nationala, sa initieze o serie memorii adresate puterilor crestine(precum cele din anii 1769, 1772, 1774, 1791, 1802, 1807), care cuprindeau o serie de revendicari:
1. Modificarea statutului politico-juridic international al Principatelor. In contextul in care marile puteri vecine isi disputau suprematia asupra zonei din care facea parte si Principatele Romane punand in pericol identitatea politica, boierii au incercat sa internationalizeze problema acestora, propunand transformarea lor in state neutre tampon. Ideea a fost exprimata pentru prima data intr-un memoriu elaborat de divanul muntean in timpul tratativelor de la Focsani, din 1772. Memoriul cerea revenirea la domniile pamantene si unirea Moldovei cu Tara Romaneasca intr-un stat sub garantia Rusiei, Austriei si Prusiei ;
La Sistov, in 1791, se revendica desfiintarea raialelor, domn pamantean, neutralitatea, unirea si independenta Principatelor, sub protectia Rusiei si Austriei.
Intre 1716 si 1821, boierimea a cerut de 40 de ori inlocuirea fanariotilor cu domni alesi de tara
2. Forma de guvernamant. Majoritatea proiectelor optau pentru un regim monarhic in varianta romaneasca, respectiv domnia, in special o domnie constitutionala. Astfel, in proiectele de reforma pe carea le-a scris in 1817-1818, Iordache Rosetti-Roznovanu propunea un regim politic in care domnia sa fie un simplu organ de supraveghere si control. Puterea reala trecea astfel in mana unei Adunari Obstesti si a unui divan controlat de boierime.
Alte proiecte, precum Planul de obladuire aristo-democraticeasca, elaborat de Dumitrache Sturdza in 1802, propuneau o republica aristocratica.
3. Modernizarea societatii. Se preconizau reorganizarea administrativa, desfiintarea venalitatii functiilor, instituirea unui sistem modern de retribuire a dregatorilor, eficientizarea sistemului fiscal, liberalizarea comertului, sprijinirea dezvoltarii mestesugurilor si a manufacturilor, dezvoltarea invatamantului, apararea proprietatii, egalitatea in fata legii, libertatea cuvantului, etc.
b. Proiecte nationale in Transilvania
In Transilvania, unde populatia romaneasca era in continuare considerata tolerata in mod oficial prin Diploma Leopoldina din 1691,fiind lipsiti de drepturi politice si nationale, activitatea nationala a fost canalizata in sec. XVIII spre emancipare nationala. In fruntea acestei miscari s-a aflat episcopul unit Ioan Inochentie Micu. In Supplex Libellus, memoriu adresat Vienei, acesta cerea declararea natiunii romane ca a patra natiune recepta si reprezentarea ei in sistemul de Stari so in institutiile provinciale.
In 1791, reprezentantii Scolii ardelene(Samuil Micu, Gheorghe Sincai, Petru Maior, Ioan Molnar Piuariu) au elaborat Supplex Libellus Valachorum, veritabil act de nastere al natiunii romane, prin care solicitau stergerea numirilor odioase si jignitoare de tolerati, admis, reasezarea natiunii romane in uzul tutror drepturilor civile ,,regnicolare", clerul, nobilimea si plebea sa se considere la nivelul Starior care constituiau uniunea celor trei natiuni, reprezentarea proportionala in Dieta si in functii, unitatilor administrative cu majoritate romaneasca sa l i se acorde denuimiri romanesti sau mixte. Desi respins de Dieta dominata de nobilimea maghiara, Supplexul a reprezentat primul program politic modern al romanilor din Transilvania.
Pentru a descărca acest document,
trebuie să te autentifici in contul tău.
