Statul Român

Cuprins referat Cum descarc?

1.Statul roman de la proiect politic la constituirea sa 1
1.1.Regulamentul organic si Revolutia de la 1848 2
1.2.Constituirea Principatelor Unite (1859) 3
1.3.Reformele lui A.I. Cuza 3
1.4.Marea unire 3
2.Romania in perioada interbelica 3
3.Relatiile internationale 3
3.1.Razboiul de independenta (1877-1878) 3
3.2.Primul Razboi Mondial (1918-1948) 3
3.3.Sistemul de la Versaille 3
3.4.Sistemul de aliante regionale dupa 1918 si pana in 1840 3
3.5.Tragicul an 1940 3
3.6.Al doilea razboi mondial 3
4.Romania dupa 1947 3
4.1. 1945-1965 - Stalizarea Romaniei. Regimul lui Gheorghe Gheorghiu-Dej 3
4.2. 1965-1989 - Regimul nationalist comunist - Etapa lui Nicolae Ceausescu 3
4.3.Revolutia din 1989 3

Extras din referat Cum descarc?

1.Statul roman de la proiect politic la constituirea sa
1.1.Regulamentul organic si Revolutia de la 1848
Revolutia Romana de la 1848 a fost parte a revolutiei europene din acelasi an si expresie a procesului de afirmare a natiunii romane si a constiintei nationale. Un factor deosebit de important l-a constituirea Revolutie Franceze din februarie 1848 care a avut repercusiuni asupra intregii Europe. Deoarece Franta era un stat national unitar, revolutia de aici a avut un predominant caracter social, pe cand in celelalte tari a luat diferite forme, dupa necesitatile locale. Astfel ca, principiul libertatilor cetatenesti cerute de revolutionarii francezi a evoluat si s-a transformat in libertati nationale pentru popoarele supuse, iar peste revendicarile sociale s-a suprapus ideea de unitate nationala.
In Moldova In Moldova, miscarea revolutionara a avut un caracter pasnic, ea mai fiind denumita in epoca si revolta poetilor si s-a concretizat printr-o petitie in martie 1848 si printr-un program in august 1848. Petitia cuprindea 35 de puncte si a fost redactata, de catre Vasile Alecsandri , la o intrunire a tinerilor revolutionari moldoveni care a avut loc la hotelul Petersburg din Iasi, cu stirea domnitorului Mihail Sturdza, in data de 27 martie. 
Aceasta "petitiune a boierilor si notabililor moldoveni" avea un caracter moderat datorita atitudinii rezevate a principelui Sturza, care era presat de prezenta trupelor ruse la granita. Simtind pericolul unei miscari si in Moldova, sub influenta celor de afara, domnitorul insusi le-a cerut petitia. Cu toate ca memoriul lor nu cuprindea decat reforme moderate, mai mult de ordin administrativ si cultural, in conformitate cu Regulamentul Organic, domnitorul l-a folosit ca pretext pentru arestarea capilor miscarii. 
Acestia urmau sa fie trimisi in Turcia, insa au reusit sa-i cumpere pe cei care trebuiau sa-i treaca Dunarea (una dintre persoanele care au jucat un rol definitoriu a fost Maria Rosetti, care "mergea pe talvegul Dunarii cu copilul in brate si cu pungile de galbeni" pentru a-i elibera pe cei cazuti prizonieri), ajungand la Braila.De aici au reusit sa plece inTransilvania, de unde au trecut in Bucovina. In vara lui 1848 se aflau in Bucovina - si mai ales in Cernauti- circa 50 de fruntasi ai tineretului revolutionar moldovean, printre care:Alexandru Ioan Cuza, C. Negri, D. Canta, Vasile Alecsandri, Al. Russo. Acestora li s-a adaugat si Mihail Kogalniceanu care avusese un conflict cu fiul domnitorului. In august 1848 este redactat un program in 36 de puncte, care a fost publicat de Kogalniceanu sub titlul "Dorintele partidei nationale din Moldova". Acest program se deosebea radical de petitia din martie, fiind impotriva Regulamentului organic si a protectoratului tarist. Se cereau, printre altele: egalitate politica si civila, instructiune gratuita, improprietarirea taranilor si se incheia cu o dorinta arzatoare: unirea Moldovei cu Muntenia.
In Tara Romaneasca
Studenti revolutionari din Moldova si Tara Romaneasca, prezentand la Paris tricolorul romanesc cu mentiunile "Dreptate, Fratie" in 1848. Acuarela de C. Petrescu.
In Tara Romaneasca, revolutia s-a bucurat de mai mult succes decat inMoldova, deoarece tinerii revolutionari munteni, spre deosebire de cei moldoveni, au incercat traducerea ideilor in fapte. In acest scop i-au atras in tabara lor pe intelectualii mai de seama din acea vreme, precum si o parte a administratiei si armatei.
o 7 iunie 1848 Craiova Gheorghe Magheru, Nicolae Balcescu si Costache Romanescu alcatuiesc, in ilegalitate, primul guvern provizoriu revolutionar.
o 9 iunie 1848: De teama unor conflicte armate se hotaraste citirea Proclamatie revolutionara la Izlaz, un mic port la Dunare din Romanati pentru ca doi dintre cei mai importanti membri ai clubului revolutionar craiovean conduceau destinele in Romanati. Este vorba de Ioan Maiorescu(fusese numit prefectul judetului) si capitanul Nicolae Plesoianu ai carui dorobanti primisera ordin sa se deplasase din Craiova la Islaz. Bibescu ordonase paza tuturor porturilor pentru a aresta, imediat dupa debarcare, agitatori revolutionari veniti de la Paris. Sub obladuirea lui Ioan Maiorescu si Nicolae Plesoianu va fi organizata de catre Popa Sapca, o mare adunare populara la Islaz.
Guvernul provizoriu format la Islaz ii cuprindea pe ofiterii: Gheorghe Magheru si Nicolae Plesoianu , pe preotul Radu Sapca pe membrii clubului craiovean:Stefan Golescu, Ioan Maiorescu si ca secretar al guvernului provizoriu, pe Costache Romanescu . Acestora li s-au alaturat Ion Heliade Radulescu si Christian Tell . 
o 11 iunie 1848, Bucuresti: Stiind ca a pierdut sprijinul armatei, Bibescu semneaza, la Bucuresti proclamatia de la Islaz care va deveni noua constitutie. A doua zi, rusii au protestat prin consulul lor si au amenintat ca vor invada tara. In aceste conditii, Gheorghe Bibescu abdica. Guvernul provizoriu revolutionar se deplaseaza intai la Craiova pentru a inlatura grupul care il sprijinea pe Bibescu.
o 13 iunie 1848: Craiova a fost ales ca loc de intrunire a guvernului provizoriu si prima capitala a revolutionarilor pasoptisti, inainte ca acestia sa ajunga la Bucuresti.
Ioan Maiorescu a citit declaratia de la Islaz in fata unei multimi in delir. A doua zi, in zorii zilei, cand strazile orasului erau amortite iar craiovenii visau la idealurile revolutiei, reactiunea craioveana incearca contralovitura.
Ion Heliade Radulescu primeste delegatia contrarevolutionarilor, soldatii colonelui Ion Vladoianu, cunoscut reactionar, se strecoara, deghizati pe strazile aproape pustii la acea ora, impresoara sediul guvernului revolutionar si aresteaza o parte a membrilor guvernului. Dar Gheorghe Magheru, alaturi de Grigore Bengescu, Iancu Obedeanu, Nica Locusteanu si Ioan Maiorescu aduna in graba dorobantii, mobilizeaza locuitorii Craiovei si inconjoara, la randul lor, partizanii contrarevolutiei, despresurand sediul guvernului provizoriu.

Fisiere in arhiva (1):

 Statul Roman.doc